Cardiopatia ischemică reprezintă una dintre cele mai frecvente și periculoase afecțiuni cardiovasculare, fiind principala cauză de mortalitate în întreaga lume. De multe ori, această boală se dezvoltă lent și insidios, pe parcursul a zeci de ani, fără să dea semne evidente, până în momentul în care produce complicații severe și uneori fatale, cum ar fi infarctul miocardic. De aceea, cardiopatia ischemică este considerată pe bună dreptate un „dușman tăcut” al inimii, care poate fi descoperit și tratat eficient doar printr-o monitorizare atentă, managementul riguros al factorilor de risc și controale cardiologice regulate. La Dorna Medical, punem un accent deosebit pe prevenția și diagnosticarea timpurie a acestei afecțiuni, oferind pacienților acces la tehnologie modernă și la o echipă de specialiști dedicați.

Ce este cardiopatia ischemică și de ce este o boală tăcută?

Cardiopatia ischemică, cunoscută și sub denumirea de boală coronariană, este o afecțiune care rezultă din îngustarea sau blocarea arterelor coronare – vasele de sânge care au rolul vital de a alimenta mușchiul inimii (miocardul) cu sânge bogat în oxigen și nutrienți. Acest proces de îngustare este cauzat, în majoritatea cazurilor, de ateroscleroză, un proces complex prin care pe pereții interiori ai arterelor se depun treptat grăsimi, colesterol, calciu și alte substanțe, formând structuri numite plăci de aterom. Pe măsură ce aceste plăci cresc, ele reduc diametrul arterelor, limitând fluxul de sânge către inimă. Atunci când fluxul sanguin devine insuficient pentru a satisface nevoile de oxigen ale miocardului, apare ischemia. În timp, lipsa cronică de oxigen slăbește mușchiul inimii și poate duce la infarct miocardic, insuficiență cardiacă sau tulburări grave de ritm.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare aspecte ale cardiopatiei ischemice este faptul că, în stadiile incipiente, poate evolua complet silențios. Plăcile de aterom se pot forma ani la rând fără a produce vreun simptom. Manifestările clinice apar, de obicei, abia atunci când o arteră este îngustată semnificativ (de obicei peste 70%) și inima nu mai primește suficient oxigen în timpul unui efort fizic sau al unui stres emoțional. Primul semn este adesea angina pectorală – o durere sau un disconfort în piept, resimțită ca o presiune, arsură sau greutate, care poate iradia în brațul stâng, gât sau maxilar. Alte semne de alarmă pot include dificultăți de respirație (dispnee), oboseală accentuată la eforturi din ce în ce mai mici sau palpitații. Deoarece aceste manifestări pot fi subtile și pot fi atribuite altor cauze, monitorizarea cardiologică regulată este vitală, mai ales pentru persoanele cu factori de risc. Dacă experimentați astfel de simptome, un consult de cardiologie în Iași la o clinică specializată este esențial pentru o evaluare completă.

Principalii factori de risc pentru cardiopatia ischemică

Dezvoltarea cardiopatiei ischemice este un proces complex, influențat de o multitudine de factori de risc. Unii dintre aceștia sunt nemodificabili, fiind legați de bagajul nostru genetic sau de procesul natural de îmbătrânire, însă majoritatea sunt factori modificabili, legați de stilul de viață, asupra cărora putem interveni activ pentru a reduce riscul.

Factori de risc majori și modificabili

• Hipercolesterolemia: Nivelurile crescute de colesterol din sânge, în special ale fracțiunii LDL („colesterolul rău”), sunt unul dintre principalii vinovați în formarea plăcilor de aterom. Menținerea unui echilibru între colesterolul bun și cel rău este crucială.
• Hipertensiunea arterială: Tensiunea arterială ridicată exercită o presiune constantă asupra pereților arterelor, lezându-i în timp și făcându-i mai susceptibili la depunerea plăcilor de aterom.
• Fumatul: Este unul dintre cei mai agresivi factori de risc. Substanțele chimice din fumul de țigară deteriorează direct pereții arterelor, accelerează procesul de ateroscleroză, cresc tendința sângelui de a forma cheaguri și reduc cantitatea de oxigen transportată de sânge.
• Diabetul zaharat: Nivelurile constant ridicate de glucoză din sânge contribuie la deteriorarea vaselor de sânge și accelerează semnificativ dezvoltarea aterosclerozei.

Alți factori de risc importanți

• Obezitatea și sedentarismul: Stilul de viață inactiv și excesul de greutate, în special grăsimea abdominală, sunt strâns legate de ceilalți factori de risc, precum hipertensiunea, colesterolul crescut și diabetul.
• Stresul cronic: Stresul prelungit poate contribui la hipertensiune arterială și poate favoriza adoptarea unor obiceiuri nesănătoase (fumat, alimentație dezechilibrată).
• Factori nemodificabili: Vârsta înaintată (riscul crește semnificativ după 45 de ani la bărbați și 55 de ani la femei) și istoricul familial de boli cardiovasculare premature sunt factori importanți care necesită o vigilență sporită.

Identificarea și controlul riguros al acestor factori de risc, printr-o colaborare strânsă cu medicul cardiolog, sunt esențiale pentru prevenirea cardiopatiei ischemice și a complicațiilor sale devastatoare.

Cum se stabilește diagnosticul de cardiopatie ischemică?

Diagnosticarea cardiopatiei ischemice este un proces complex, care începe cu un consult de specialitate și se bazează pe o combinație între evaluarea clinică, istoricul pacientului și o serie de investigații specifice, menite să evalueze atât structura, cât și funcționalitatea inimii și a arterelor coronare. La clinicile Dorna Medical, pacienții beneficiază de un circuit complet de diagnostic, de la investigații non-invazive la cele mai avansate proceduri.

Investigații non-invazive de primă linie

Medicul cardiolog va începe, de obicei, cu o serie de teste simple, neinvazive, pentru a obține o imagine de ansamblu asupra sănătății inimii.

• Electrocardiograma (ECG): Este o investigație de bază, rapidă și nedureroasă, care înregistrează activitatea electrică a inimii. Deși un ECG efectuat în repaus poate fi normal, chiar și la pacienții cu boală coronariană semnificativă, acesta poate oferi indicii prețioase, precum semne de ischemie (lipsă de oxigen), prezența unor aritmii sau sechelele unui infarct miocardic vechi.
• Testul de efort (proba de efort): Deoarece simptomele cardiopatiei ischemice apar adesea la efort, acest test este esențial pentru a demasca probleme care nu sunt vizibile în repaus. Pacientul merge pe o bandă rulantă sau pedalează pe o bicicletă medicală, în timp ce activitatea electrică a inimii (ECG) și tensiunea arterială sunt monitorizate continuu. Apariția unor modificări specifice pe ECG sau a simptomelor de angină în timpul efortului poate indica prezența unor îngustări la nivelul arterelor coronare.
• Ecocardiografia: Această investigație folosește ultrasunete pentru a crea o imagine detaliată a inimii în mișcare. O ecocardiografie în Rădăuți sau în altă clinică specializată permite medicului să evalueze dimensiunea camerelor inimii, grosimea pereților, funcția valvelor și, cel mai important, funcția de pompare a mușchiului cardiac. Se pot observa zone ale miocardului care nu se contractă normal (hipokinezie), un semn indirect al unei irigații deficitare cu sânge.
• Monitorizarea Holter ECG: Pentru pacienții care acuză palpitații sau amețeli intermitente, se poate recomanda purtarea unui dispozitiv portabil care înregistrează ritmul cardiac pe o perioadă de 24 sau 48 de ore, pentru a surprinde eventuale aritmii.

Investigații imagistice avansate

Dacă testele inițiale ridică suspiciuni, medicul poate recomanda investigații mai avansate pentru a vizualiza direct arterele coronare.

• Tomografia computerizată coronariană (Angio-CT coronarian): Acesta este un test modern, non-invaziv, care utilizează raze X și o substanță de contrast pentru a obține imagini tridimensionale de înaltă rezoluție ale arterelor inimii. Un CT în Suceava poate detecta cu mare precizie prezența plăcilor de aterom, poate cuantifica gradul de stenoză (îngustare) și poate oferi informații valoroase despre riscul de evenimente cardiovasculare viitoare.
• Angiografia coronariană (coronarografia): Aceasta este considerată metoda de referință („standardul de aur”) pentru diagnosticarea bolii coronariene. Este o procedură invazivă, care implică introducerea unui cateter subțire printr-o arteră de la nivelul mâinii sau piciorului și ghidarea acestuia până la inimă. Prin cateter se injectează o substanță de contrast, iar imaginile obținute în timp real arată cu exactitate localizarea și severitatea îngustărilor. Un avantaj major al coronarografiei este că, în timpul aceleiași proceduri, dacă se identifică o leziune critică, se poate efectua și tratamentul intervențional (angioplastie cu stent).

Care sunt opțiunile de tratament?

Tratamentul cardiopatiei ischemice este complex și are drept scop principal ameliorarea simptomelor, încetinirea progresiei bolii, prevenirea complicațiilor grave (infarct, deces subit) și îmbunătățirea calității vieții. Alegerea metodei de tratament este personalizată și depinde de severitatea bolii, de numărul de artere afectate, de starea generală a pacientului și de prezența altor afecțiuni.

Modificarea stilului de viață – Pilonul principal al tratamentului

Indiferent de stadiul bolii sau de tratamentul medicamentos ori intervențional recomandat, modificarea stilului de viață este absolut fundamentală și non-negociabilă. Aceasta include renunțarea completă la fumat, adoptarea unei diete sănătoase pentru inimă (de tip mediteranean, săracă în grăsimi saturate și sare), creșterea graduală a nivelului de activitate fizică (sub supravegherea medicului), controlul strict al greutății corporale și găsirea unor metode eficiente de gestionare a stresului.

Tratamentul medicamentos

Medicamentele joacă un rol crucial în managementul cardiopatiei ischemice. Acestea au rolul de a reduce efortul inimii și consumul de oxigen, de a preveni formarea cheagurilor de sânge, de a controla factorii de risc și de a stabiliza plăcile de aterom. Principalele clase de medicamente includ beta-blocantele, statinele (pentru scăderea colesterolului), antiagregantele plachetare (precum aspirina), inhibitorii enzimei de conversie (IECA) și nitrații (pentru ameliorarea durerii anginoase). Tratamentul este, de regulă, pe viață și nu trebuie întrerupt fără avizul medicului cardiolog.

Procedurile intervenționale și chirurgicale

În cazurile în care îngustările arteriale sunt severe, simptomele sunt invalidante în ciuda tratamentului medicamentos sau în situații de urgență precum infarctul miocardic, este necesară o intervenție pentru a restabili fluxul sanguin către inimă.

• Angioplastia cu stent: Aceasta este o procedură minim invazivă, realizată în timpul coronarografiei. Medicul cardiolog intervenționist introduce un cateter cu un balonaș la capăt până la nivelul stenozei (îngustării). Acolo, balonașul este umflat, comprimând placa de aterom și lărgind artera. Pentru a menține artera deschisă, în majoritatea cazurilor se implantează un stent, un mic tub metalic sub formă de plasă, care acționează ca un suport pentru peretele vasului.
• Bypass-ul coronarian: Aceasta este o operație pe cord deschis, indicată atunci când sunt afectate mai multe artere coronare, când leziunile sunt foarte extinse sau localizate în zone greu accesibile prin angioplastie. Chirurgul cardiovascular prelevează un vas de sânge sănătos dintr-o altă parte a corpului (de obicei o arteră de la nivelul toracelui sau o venă de la picior) și îl folosește pentru a crea o „ocolire” (un bypass) în jurul porțiunii blocate a arterei coronare, restabilind astfel fluxul sanguin către miocard.

Recuperarea cardiovasculară – un pilon esențial după diagnostic

Recuperarea cardiovasculară joacă un rol crucial în viața pacienților cu cardiopatie ischemică, în special după un eveniment acut precum un infarct sau după o procedură de revascularizare. Acesta nu înseamnă doar administrarea tratamentului, ci presupune un program structurat și multidisciplinar de refacere și adaptare la o viață activă și sănătoasă, sub supravegherea unei echipe de specialiști. Un program complet de recuperare include exerciții fizice supravegheate, adaptate capacității individuale, care ajută la îmbunătățirea rezistenței la efort și la reducerea simptomelor. Pentru acest demers, un specialist în kinetoterapie în Rădăuți poate oferi un plan personalizat. La fel de importantă este consilierea nutrițională, pentru adoptarea unei diete sănătoase, și suportul psihologic, esențial pentru combaterea anxietății și depresiei care pot apărea.

Prevenția și monitorizarea: cheia unei vieți lungi și sănătoase

Prevenția secundară (la pacienții deja diagnosticați) și prevenția primară (la cei cu risc crescut) sunt esențiale pentru reducerea mortalității și îmbunătățirea calității vieții. Aceasta include monitorizarea periodică a valorilor tensionale, glicemiei și colesterolului, respectarea cu strictețe a tratamentului prescris și participarea activă la programe de recuperare.

Odată diagnosticată, cardiopatia ischemică necesită monitorizare atentă pe termen lung. Controalele periodice la medicul cardiolog au ca scop evaluarea eficienței tratamentului, ajustarea acestuia dacă este nevoie și depistarea precoce a eventualelor complicații. Frecvența controalelor este stabilită de medic, în funcție de severitatea bolii și de starea generală a pacientului. Accesul la o clinică de cardiologie bine echipată este esențial. Pentru monitorizarea dumneavoastră, vă puteți programa la cardiologie în Suceava la Dorna Medical.

Concluzie

Cardiopatia ischemică este o boală gravă și cronică, dar care poate fi prevenită, controlată și tratată eficient dacă este depistată la timp. Cheia stă în adoptarea unui stil de viață sănătos, în controlul riguros al factorilor de risc, în respectarea tratamentului și în prezentarea regulată la controale de specialitate. Nu așteptați să apară complicațiile: aveți grijă de inima dumneavoastră înainte ca boala să vă schimbe viața. La Dorna Medical, echipa noastră de cardiologie, din care face parte și Dr. Lovin Costică Nicușor, medic primar cardiolog în Iași, vă stă la dispoziție cu servicii medicale la cele mai înalte standarde. Programați-vă din timp și faceți din sănătatea inimii dumneavoastră o prioritate.