Când auzim cuvântul “alergie”, ne gândim automat la polen, la alune, la păr de pisică sau la praf. Ne imaginăm un sistem imunitar care reacționează exagerat la o substanță chimică străină care a pătruns în corp. Însă, pentru unii oameni, declanșatorul nu este o moleculă invizibilă, ci o forță fizică a naturii. Frigul unei zile de iarnă, o baie în mare, simpla purtare a unei genți pe umăr sau statul prelungit pe scaun pot declanșa reacții cutanate violente, dureroase și uneori periculoase.

Aceste afecțiuni poartă numele de urticarii fizicale. În aceste cazuri, pielea nu este doar un înveliș, ci un organ hipersensibil care percepe stimulii fizici (temperatura, presiunea, vibrația, lumina soarelui) ca pe o agresiune majoră, răspunzând prin eliberarea unei cascade de histamină. Dintre acestea, urticaria la frig și urticaria la presiune sunt două dintre cele mai frecvente și mai invalidante forme, afectând profund calitatea vieții pacienților.

Urticaria la frig

Urticaria la frig este o formă de alergie în care pielea dezvoltă erupții roșii, proeminente și extrem de pruriginoase (care mănâncă) la câteva minute după expunerea la temperaturi scăzute. Paradoxal, reacția nu apare neapărat în momentul răcirii maxime, ci mai ales în faza de reîncălzire a pielii, atunci când sângele revine în țesuturi.

Cum se manifestă? Simptomele variază de la forme ușoare la reacții sistemice severe:

• Localizat: Dacă o persoană cu această afecțiune ține în mână un pahar cu apă rece, mâna i se va umfla și se va înroși în câteva minute. Dacă iese afară într-o zi geroasă, zonele expuse (fața, mâinile) se vor acoperi de “blânde” (papule urticariene).
• Sistemic (Pericolul major): Cel mai mare risc îl reprezintă expunerea totală a corpului la frig, cum ar fi înotul într-o piscină cu apă rece, în mare sau într-un lac. Răcirea bruscă a unei suprafețe mari de piele duce la eliberarea unei cantități masive de histamină în tot corpul. Aceasta poate provoca o scădere bruscă a tensiunii arteriale, leșin și șoc anafilactic. În apă, acest lucru poate duce la înec, motiv pentru care pacienții cu urticarie la frig nu ar trebui să înoate niciodată singuri sau în apă rece.

Cine este afectat? Această afecțiune apare adesea la adulții tineri, fără un istoric clar de alte alergii. Poate fi idiopatică (fără o cauză cunoscută) sau, mai rar, poate apărea după o infecție virală, o mușcătură de insectă sau asociată cu alte boli de sânge.

Urticaria la presiune

Dacă urticaria la frig este o reacție imediată, urticaria la presiune retardată (întârziată) este perfidă tocmai prin decalajul său. Așa cum îi spune și numele, aceasta apare în zonele unde pielea a fost supusă unei presiuni susținute, verticale.

Particularitatea întârzierii Spre deosebire de urticariile obișnuite care apar în câteva minute, leziunile din urticaria la presiune apar la 4 până la 6 ore (uneori chiar 24 de ore) după ce presiunea a încetat. Din acest motiv, pacienții adesea nu fac legătura între cauză și efect.

• De exemplu, un pacient poate căra o sacoșă grea dimineața, iar seara să se trezească cu palmele umflate și dureroase.
• Cineva care a mers mult pe jos poate avea tălpile umflate a doua zi dimineața.
• Purtarea unei curele strânse sau a bretelelor de la sutien poate duce la apariția unor leziuni sub acestea după câteva ore.

Cum se simte? Leziunile sunt diferite de cele clasice. Ele nu sunt doar roșii și pruriginoase, ci sunt umflături profunde, dure și dureroase (senzatie de arsură sau durere, mai mult decât mâncărime). Acestea pot persista până la 48 de ore și pot fi însoțite de simptome generale precum febră, frisoane, oboseală și dureri articulare, mimând o gripă.

Mecanismul

La baza ambelor afecțiuni stau mastocitele, celule ale sistemului imunitar prezente în piele, care acționează ca niște “santizele”. La persoanele sănătoase, mastocitele ignoră frigul sau presiunea curelei. La pacienții cu urticarie fizicală, mastocitele au un prag de activare anormal de scăzut. Stimulul fizic (temperatura scăzută sau deformarea mecanică a pielii) destabilizează membrana acestor celule, care “explodează” (degranulează), eliberând histamină și alți mediatori inflamatori în țesuturile din jur. Histamina dilată vasele de sânge (roșeață), crește permeabilitatea lor (umflătură/edem) și irită terminațiile nervoase (mâncărime/durere).

Testele de provocare

Diagnosticul urticariilor fizicale nu se bazează pe analize de sânge clasice pentru polen sau alimente, deoarece nu există anticorpi specifici de măsurat. În schimb, medicul alergolog trebuie să devină un “detectiv experimental”, încercând să reproducă controlat, în cabinet, stimulul care provoacă reacția pacientului. Aceste proceduri se numesc teste de provocare.

Testul cubului de gheață (pentru urticaria la frig) Este testul standard de aur, simplu și rapid. Medicul aplică un cub de gheață (într-o pungă de plastic, pentru a evita contactul direct cu apa) pe fața interioară a antebrațului pacientului, timp de 5 minute. Apoi, gheața este îndepărtată și se așteaptă încă 10 minute. Dacă testul este pozitiv, în zona respectivă va apărea o “blândă” (o umflătură roșie, reliefată), care reproduce exact forma cubului de gheață, însoțită de mâncărime. În centrele avansate, se folosește un dispozitiv electronic (TempTest) care determină exact temperatura critică la care se declanșează reacția (de exemplu, pacientul poate reacționa la 10°C, dar fi în siguranță la 15°C), ceea ce este vital pentru sfaturile de viață.

Testul cu greutăți (pentru urticaria la presiune) Acesta este mai anevoios din cauza naturii întârziate a reacției. Se aplică o greutate standardizată (de exemplu, o bretea cu o greutate de 5-7 kg) pe umărul sau coapsa pacientului, timp de 15-20 de minute. Deoarece reacția apare după 4-6 ore, pacientul va pleca acasă și va trebui să raporteze (sau să fotografieze) apariția umflăturii dureroase mai târziu în cursul zilei.

Pentru o diagnosticare corectă și sigură, sub supraveghere medicală, este esențial să vă adresați unui specialist. Vă puteți programa pentru testare la centrul nostru de alergologie în Iași.

Tratamentul

Managementul urticariilor fizicale este o provocare, deoarece evitarea completă a stimulilor (frigul sau presiunea) este adesea imposibilă în viața reală. Tratamentul medicamentos devine astfel linia principală de apărare.

Antihistaminicele non-sedative Acestea sunt medicamentele de bază. Însă, o particularitate a urticariilor cronice și fizicale este că doza standard (un comprimat pe zi), care funcționează pentru rinita alergică, este adesea insuficientă. Ghidurile internaționale recomandă medicilor alergologi să crească doza de antihistaminice de generația a doua (precum bilastina, desloratadina, levocetirizina) până la de 4 ori doza standard, pentru a obține controlul simptomelor. Această ajustare trebuie făcută strict sub monitorizare medicală.

Terapia biologică (Omalizumab) Pentru pacienții care nu răspund nici chiar la doze mari de antihistaminice, medicina modernă oferă o soluție revoluționară: anticorpii monoclonali anti-IgE (Omalizumab). Acest tratament injectabil blochează mecanismul central al alergiei și s-a dovedit extrem de eficient în reducerea sensibilității pielii, permițând pacienților cu urticarie la frig severă să iasă din casă iarna sau celor cu urticarie la presiune să ducă o viață normală.

Măsuri de siguranță și stil de viață

Dincolo de medicamente, educația pacientului este vitală pentru prevenirea accidentelor.

Pentru urticaria la frig:

• Evitați șocul termic: Nu săriți niciodată brusc în apă rece. Intrați treptat pentru a testa reacția pielii. Dușurile trebuie să fie călduțe, nu reci.
• Protecția alimentară: Evitați băuturile cu gheață și înghețata, deoarece pot provoca umflarea limbii și a gâtului (edem glotic), cu risc de sufocare.
• Kitul de urgență: Pacienții cu risc de reacții sistemice (care au avut leșin sau hipotensiune la frig) trebuie să poarte în permanență un autoinjector cu adrenalină (EpiPen).

Pentru urticaria la presiune:

• Redistribuirea greutății: Folosiți genți de mână în loc de genți de umăr, sau rucsacuri cu bretele foarte late și căptușite.
• Încălțămintea: Utilizați branțuri moi, din gel sau spumă, pentru a reduce presiunea pe tălpi în timpul mersului.
• Hainele: Evitați curelele strânse, șosetele cu elastic puternic și hainele mulate.

Concluzie

Urticariile fizicale nu sunt simple iritații, ci afecțiuni reale, mediate imunologic, care necesită un diagnostic precis și un tratament agresiv. Dacă observați că pielea dumneavoastră reacționează violent la frig sau că vă treziți cu umflături dureroase după ce ați cărat greutăți, nu suferiți în tăcere. Cu ajutorul medicului alergolog și al terapiilor moderne, pragul de toleranță al pielii poate fi crescut, redându-vă libertatea de mișcare indiferent de anotimp sau activitate.