Refluxul gastroesofagian este una dintre cele mai frecvente afecțiuni digestive la nivel global, afectând milioane de persoane, adesea fără ca acestea să conștientizeze impactul real asupra sănătății lor pe termen lung. Caracterizat prin întoarcerea anormală și repetată a conținutului acid din stomac în esofag, această problemă este mult mai mult decât o simplă „arsură la stomac”. Dacă sunt ignorate, simptomele pot duce la complicații serioase, de la inflamația cronică a esofagului până la afecțiuni precanceroase. La Dorna Medical, oferim soluții complete pentru diagnosticarea și tratamentul acestei afecțiuni, ajutându-vă să vă recăpătați confortul digestiv și să preveniți problemele pe termen lung.

Mecanismul din spatele acestei afecțiuni este legat de funcționarea defectuoasă a sfincterului esofagian inferior – un inel muscular care acționează ca o valvă unidirecțională între esofag și stomac. În mod normal, acest sfincter se deschide pentru a permite trecerea alimentelor în stomac și se închide imediat după, prevenind reîntoarcerea acidului gastric. Atunci când acest mecanism este slăbit sau se relaxează inadecvat, acidul puternic din stomac, împreună cu enzimele digestive, ajunge în esofag, a cărui mucoasă nu este pregătită să reziste acestei agresiuni. Rezultatul este o iritație constantă, inflamație și, în timp, deteriorarea țesutului esofagian.

Cauzele și factorii de risc ai refluxului gastroesofagian

Refluxul gastroesofagian rareori are o singură cauză; de cele mai multe ori, este rezultatul unei combinații de factori anatomici, de stil de viață și dietetici. Identificarea acestor factori declanșatori este esențială pentru a putea gestiona eficient afecțiunea.

• Factorii anatomici și mecanici: Una dintre principalele cauze este slăbirea sfincterului esofagian inferior. Acest lucru poate fi determinat de înaintarea în vârstă, dar și de prezența unei hernii hiatale – o afecțiune în care o parte a stomacului alunecă în cavitatea toracică prin orificiul diafragmatic, afectând mecanismul de barieră anti-reflux. De asemenea, obezitatea este un factor de risc major, deoarece excesul de greutate, în special grăsimea abdominală, crește presiunea asupra stomacului, forțând conținutul acestuia să urce spre esofag.
• Dieta necorespunzătoare: Anumite alimente și băuturi sunt cunoscute pentru capacitatea lor de a relaxa sfincterul esofagian inferior sau de a crește aciditatea gastrică. Printre acestea se numără alimentele bogate în grăsimi și prăjelile, ciocolata, menta, ceapa și usturoiul, citricele, roșiile și produsele derivate din roșii (ketchup, sos de paste), băuturile carbogazoase, cafeaua și alcoolul.
• Obiceiuri de viață dăunătoare: Fumatul este un factor agravant important, deoarece nicotina slăbește sfincterul esofagian și poate reduce producția de salivă, care are rol în neutralizarea acidului. De asemenea, mesele copioase, în special cele consumate cu puțin timp înainte de culcare, favorizează refluxul nocturn, deoarece poziția orizontală facilitează urcarea acidului gastric în esofag.
• Stresul și anxietatea: Deși stresul cronic nu cauzează direct refluxul, poate agrava semnificativ simptomele. Anxietatea poate crește percepția durerii și poate afecta motilitatea tractului digestiv.

Simptomele refluxului gastroesofagian: Mai mult decât arsuri la stomac

Refluxul gastroesofagian poate avea manifestări extrem de variate, unele fiind clasice și ușor de recunoscut, în timp ce altele sunt atipice, subtile și adesea trecute cu vederea sau atribuite altor afecțiuni.

• Simptomele clasice (esofagiene): Cel mai frecvent simptom este pirozisul, acea senzație de arsură sau disconfort care urcă din capul pieptului spre gât, apărând de obicei după masă sau în timpul nopții. Un alt simptom comun este regurgitația acidă, adică reîntoarcerea unui lichid acru sau amar în gură. Durerile toracice non-cardiace, care pot mima o durere de inimă, sunt, de asemenea, frecvente.
• Simptomele atipice (extra-esofagiene): Adesea, refluxul se poate manifesta fără arsuri la stomac. Acidul gastric poate irita gâtul, laringele și chiar căile respiratorii, provocând o tuse cronică, seacă și persistentă, răgușeală (în special dimineața), senzația de nod în gât (globus faringian) sau necesitatea constantă de a „drege glasul”. În unele cazuri, refluxul poate agrava sau chiar declanșa crize de astm sau poate duce la probleme respiratorii recurente. De asemenea, poate contribui la apariția respirației urât mirositoare (halenă) și la erodarea smalțului dentar.
• Simptomele de alarmă: Anumite manifestări necesită o evaluare medicală imediată, deoarece pot semnala complicații. Acestea includ dificultățile la înghițire (disfagie), durerea la înghițire (odinofagie), scăderea inexplicabilă în greutate, vărsăturile cu sânge sau scaunele negre, ca păcura (melena).

Dacă experimentați frecvent oricare dintre aceste simptome, este important să nu le ignorați. Un consult de gastroenterologie în Iași la o clinică specializată este esențial pentru a primi un diagnostic corect și pentru a preveni complicațiile pe termen lung.

Refluxul gastroesofagian și impactul său pe termen lung

Dacă nu este diagnosticat și tratat corespunzător, refluxul gastroesofagian cronic încetează să mai fie doar o problemă de disconfort și poate duce la complicații severe, care afectează structura și funcționalitatea esofagului, dar și sănătatea generală. Expunerea constantă a mucoasei esofagiene la acidul gastric agresiv provoacă leziuni progresive, crescând riscul unor afecțiuni grave, inclusiv boli precanceroase.

Una dintre cele mai frecvente complicații este esofagita de reflux. Aceasta reprezintă inflamația mucoasei esofagiene, care devine roșie, iritată și friabilă. În timp, inflamația persistentă poate duce la apariția unor ulcerații (răni deschise) la nivelul esofagului, care pot provoca durere intensă la înghițire (odinofagie) și chiar sângerări. O altă consecință a inflamației cronice este stenoza esofagiană. Procesul de vindecare repetată a leziunilor poate duce la formarea de țesut cicatricial, care îngustează lumenul esofagului. Această îngustare poate face ca trecerea alimentelor solide să devină dificilă și dureroasă, pacienții având senzația că mâncarea „se blochează în piept”.

Poate cea mai de temut complicație a refluxului cronic este esofagul Barrett. Aceasta este o afecțiune precanceroasă în care celulele normale, scuamoase, care căptușesc esofagul inferior sunt înlocuite cu celule anormale, de tip intestinal (metaplazie). Această transformare celulară este un mecanism de adaptare al organismului la agresiunea acidă continuă, însă prezintă un risc semnificativ de a evolua, în timp, către adenocarcinom esofagian, o formă de cancer. De aceea, pacienții diagnosticați cu esofag Barrett necesită monitorizare endoscopică periodică.

Impactul refluxului nu se oprește la esofag. Așa cum am menționat, acidul gastric poate ajunge până la nivelul tractului respirator, provocând probleme respiratorii precum tuse cronică, răgușeală, laringită sau chiar agravarea crizelor de astm. De asemenea, calitatea vieții este profund afectată, în special din cauza impactului asupra somnului. Refluxul nocturn determină adesea treziri frecvente, senzație de sufocare și un somn neodihnitor, ceea ce duce la oboseală cronică pe parcursul zilei și la o scădere a performanței generale.

Diagnosticarea corectă a refluxului gastroesofagian

Pentru a stabili un diagnostic de certitudine, a evalua gradul de afectare a esofagului și a exclude alte afecțiuni, medicul gastroenterolog poate recomanda o serie de investigații. La clinicile Dorna Medical, pacienții beneficiază de tehnologie modernă și de o abordare completă pentru un diagnostic precis.

• Endoscopia digestivă superioară: Aceasta este una dintre cele mai importante investigații. O cameră video mică, montată la capătul unui tub subțire și flexibil, este introdusă prin gură în esofag, stomac și duoden. Procedura permite medicului să vizualizeze direct mucoasa și să identifice eventualele leziuni, precum esofagita, ulcerele sau modificările specifice esofagului Barrett. De asemenea, în timpul endoscopiei se pot preleva mici mostre de țesut (biopsii) pentru analiză microscopică. Pentru confortul pacientului, această investigație se poate realiza cu sedare.
• pH-metria esofagiană de 24 de ore: Acesta este considerat standardul de aur pentru diagnostic, în special în cazurile cu simptome atipice. O sondă foarte subțire este introdusă prin nas până în esofag și este lăsată pe loc timp de 24 de ore pentru a măsura frecvența și durata episoadelor de reflux acid.
• Manometria esofagiană: Acest test analizează funcționarea mușchilor esofagieni, inclusiv a sfincterului esofagian inferior. Este util pentru a evalua dacă slăbiciunea sfincterului este principala cauză a refluxului și pentru a exclude alte tulburări de motilitate esofagiană înainte de o eventuală intervenție chirurgicală.
• Radiografia cu bariu: O metodă imagistică ce poate fi utilă în anumite cazuri pentru a evalua anatomia esofagului și a stomacului și pentru a identifica o eventuală hernie hiatală.

Un diagnostic corect și complet, stabilit în urma unui consult de gastroenterologie în Suceava sau în altă clinică specializată, este piatra de temelie a unui plan de tratament eficient, care să prevină complicațiile pe termen lung.

Tratamentul refluxului gastroesofagian: Opțiuni medicale și schimbări ale stilului de viață

Gestionarea refluxului gastroesofagian este un proces complex, care se bazează pe o strategie personalizată, adaptată severității simptomelor, prezenței complicațiilor și stilului de viață al pacientului. Abordarea terapeutică include trei direcții principale: modificări ale stilului de viață, tratament medicamentos și, în cazurile severe sau refractare, intervenții minim invazive sau chirurgicale.

Tratamentul medicamentos

Pentru majoritatea pacienților, tratamentele medicamentoase reprezintă prima opțiune pentru controlul simptomelor. Scopul acestora este de a reduce producția de acid gastric, de a proteja mucoasa esofagiană și de a îmbunătăți funcționarea tractului digestiv. Antiacidele, disponibile fără prescripție medicală, oferă o ameliorare rapidă, dar temporară, a arsurilor la stomac, neutralizând acidul deja prezent. Pentru un control pe termen lung, cele mai eficiente medicamente sunt inhibitorii pompei de protoni (IPP). Aceștia reduc semnificativ producția de acid gastric, permițând esofagului să se vindece. Blocanții receptorilor H2 sunt o alternativă mai puțin potentă, dar utilă în cazurile moderate. În anumite situații, medicul poate recomanda și prokinetice, medicamente care accelerează golirea stomacului, reducând astfel riscul de reflux.

Intervenții minim invazive și chirurgicale

Pentru pacienții care nu răspund la tratamentul medicamentos, care dezvoltă complicații grave sau care doresc o soluție pe termen lung, opțiunile intervenționale pot fi necesare. Fundoplicatura Nissen laparoscopică este cea mai utilizată procedură chirurgicală. Aceasta presupune înfășurarea părții superioare a stomacului în jurul esofagului inferior pentru a reface și a întări bariera anti-reflux. Adesea, se poate efectua și repararea unei hernii hiatale în timpul aceleiași intervenții de chirurgie generală în Cajvana sau în alte clinici specializate. O tehnică modernă, minim invazivă, este terapia Stretta, care utilizează unde de radiofrecvență pentru a întări sfincterul esofagian.

Modificările stilului de viață: cheia în prevenirea și controlul refluxului

Pe lângă tratamentele medicale, schimbările în stilul de viață joacă un rol absolut crucial în prevenirea și gestionarea pe termen lung a refluxului. Mulți pacienți reușesc să își controleze simptomele prin ajustări simple ale dietei și obiceiurilor zilnice.

• Alimentația corectă: Dieta este unul dintre principalii factori. Este esențială evitarea alimentelor care stimulează secreția de acid sau relaxează sfincterul esofagian: alimentele grase, prăjite, picante, ciocolata, cafeaua, alcoolul și băuturile carbogazoase. O dietă bazată pe legume, fructe non-acide, proteine slabe (pui, pește) și cereale integrale, consumate în porții mai mici și mai dese, poate contribui la reducerea semnificativă a episoadelor de reflux.
• Obiceiuri zilnice: Evitarea meselor copioase cu cel puțin două-trei ore înainte de culcare este o regulă de aur. De asemenea, dormitul cu capul patului ușor ridicat (cu 15-20 cm) poate folosi gravitația pentru a preveni reîntoarcerea acidului gastric în esofag.
• Controlul greutății și renunțarea la fumat: Excesul de greutate este un factor de risc major, iar pierderea în greutate, chiar și moderată, poate ameliora considerabil simptomele. Fumatul agravează refluxul, iar renunțarea la acest obicei aduce beneficii imediate. Pentru un plan personalizat de management al greutății, puteți apela la un consult de medicină internă în Suceava.

Concluzie

Refluxul gastroesofagian este mai mult decât o simplă senzație de arsură la stomac. Dacă nu este gestionat corect, acesta poate duce la complicații serioase, inclusiv esofagita de reflux, esofagul Barrett și probleme respiratorii. Din fericire, majoritatea pacienților pot controla eficient simptomele printr-o combinație de schimbări ale stilului de viață, tratament medicamentos și, în cazurile selectate, proceduri minim invazive. O dietă echilibrată, menținerea unei greutăți sănătoase și reducerea stresului sunt esențiale. La Dorna Medical, echipa noastră, din care face parte și Dr. Garofeanu Simona, medic primar gastroenterologie în Iași, vă stă la dispoziție cu un plan de tratament personalizat. Contactați-ne pentru o programare și preluați controlul asupra sănătății dumneavoastră digestive.