Sincopa, cunoscută popular sub numele de leșin, este un eveniment medical care, deși frecvent, generează o anxietate considerabilă atât pentru cel care îl experimentează, cât și pentru martori. Se definește ca o pierdere bruscă, de scurtă durată a stării de conștiență, asociată cu incapacitatea de a menține tonusul postural, urmată de o recuperare rapidă, completă și spontană. Deși poate părea un incident izolat și banal, sincopa nu este o boală în sine, ci un simptom complex, un semnal că un mecanism intern a eșuat temporar. Impactul său nu trebuie subestimat; riscul de traumatisme prin cădere, în special la vârstnici, și teama constantă de un nou episod pot degrada semnificativ calitatea vieții.
La baza acestui fenomen se află un mecanism fiziologic unitar: o scădere critică și globală a fluxului de sânge către creier, cunoscută medical ca hipoperfuzie cerebrală. Creierul, un organ extrem de dependent de un aport constant de oxigen și glucoză, reacționează la această privare prin întreruperea temporară a funcțiilor superioare, inclusiv a stării de conștiență. Cauzele care pot declanșa această cascadă de evenimente sunt extrem de diverse, variind de la reacții reflexe complet inofensive, la afecțiuni cardiace sau neurologice grave, care pot pune viața în pericol.
Acest ghid detaliat își propune să ofere o perspectivă completă asupra sincopei. Vom explora în profunzime cauzele, vom detalia parcursul diagnostic, de la cabinetul medicului de familie la investigațiile de înaltă specialitate, și vom prezenta opțiunile de management. Scopul final este de a sublinia de ce fiecare episod de leșin, indiferent de context, necesită o evaluare medicală profesionistă pentru a diferenția o neplăcere trecătoare de un avertisment serios.
Clasificarea detaliată a cauzelor sincopei
Pentru a stabili un diagnostic corect, este esențială înțelegerea marilor categorii de cauze ale sincopei. Acestea sunt clasificate în funcție de mecanismul fiziopatologic principal în trei grupe: sincopa mediată neurală, hipotensiunea ortostatică și sincopa de origine cardiovasculară.
Sincopa mediată neurală (reflexă)
Reprezentând cea mai frecventă cauză de leșin în toate grupele de vârstă, sincopa mediată neurală nu este cauzată de o boală a inimii sau a creierului, ci de o funcționare defectuoasă temporară a sistemului nervos autonom. Acesta, responsabil cu reglarea fină a ritmului cardiac și a tensiunii arteriale, poate reacționa uneori exagerat la anumiți stimuli.
Sincopa vasovagală, sau “leșinul comun”, este forma clasică de sincopă reflexă. Ea rezultă dintr-un reflex neural mediat complex care provoacă simultan două efecte: vasodilatație (lărgirea vaselor de sânge), care duce la acumularea sângelui în picioare, și bradicardie (încetinirea ritmului cardiac). Această combinație duce la o scădere drastică a tensiunii arteriale și, implicit, a fluxului sanguin cerebral. Stimulii declanșatori sunt adesea ușor de identificat și pot include factori emoționali puternici (frică, durere, anxietate), ortostatismul prelungit (statul în picioare pentru o perioadă lungă, mai ales în spații aglomerate și calde), sau vederea sângelui. Un element distinctiv este prezența frecventă a simptomelor premonitorii (prodrom), care oferă un scurt interval de avertizare și includ amețeală, paloare, transpirații, greață și vedere încețoșată.
Sincopa situațională este o altă formă de sincopă reflexă, în care episodul este legat direct de o acțiune specifică. Mecanismul implică, de obicei, o creștere bruscă a presiunii intratoracice care reduce întoarcerea sângelui la inimă. Exemple comune sunt leșinul apărut după un acces de tuse violentă, după strănut, în timpul micțiunii (în special la bărbații în vârstă, noaptea) sau după înghițire.
Hipersensibilitatea sinusului carotidian este o cauză mai rară de sincopă mediată neurală, predominantă la bărbații de peste 50 de ani. O presiune mecanică pe sinusul carotidian (o zonă specializată de la nivelul gâtului, bogată în receptori de presiune) poate declanșa un răspuns reflex exagerat de încetinire a inimii. Acțiuni banale precum bărbieritul, purtarea unui guler strâmt sau o mișcare bruscă a capului pot fi suficiente pentru a provoca un episod.
Hipotensiunea ortostatică
A doua cauză majoră de sincopă, cu o prevalență în creștere odată cu vârsta, este hipotensiunea ortostatică. Aceasta este definită ca o scădere anormală a tensiunii arteriale la trecerea de la poziția culcat la cea verticală. Când acest mecanism compensator falimentează, creierul nu mai este irigat corespunzător. Cauzele sunt multiple și includ deshidratarea, sângerările, dar cel mai adesea este un efect secundar al unor medicamente, în special cele pentru tratarea hipertensiunii arteriale sau a depresiei. De asemenea, poate fi o manifestare a insuficienței sistemului nervos autonom în contextul unor boli precum diabetul zaharat, boala Parkinson sau amiloidoza, situație ce poate necesita o evaluare la clinica de endocrinologie din Iași.
Sincopa de cauză cardiovasculară
Deși este responsabilă pentru mai puține cazuri, sincopa de origine cardiacă este cea mai periculoasă, fiind un indicator al unei afecțiuni subiacente severe și un predictor al unui risc crescut de moarte subită. Mecanismul este o scădere bruscă a debitului cardiac, cantitatea de sânge pompată de inimă. Cauzele pot fi împărțite în două categorii:
Aritmii cardiace: Acestea reprezintă cea mai frecventă cauză cardiacă de leșin. Atât ritmurile extrem de lente (bradiaritmii, cum ar fi în boala de nod sinusal sau în blocurile atrioventriculare avansate), cât și cele extrem de rapide (tahiaritmii, precum tahicardia ventriculară) sunt ineficiente hemodinamic, compromițând umplerea și golirea corectă a inimii.
Boli cardiace structurale: Anomaliile structurale pot crea o obstrucție mecanică în calea fluxului sanguin. Stenoza aortică severă (îngustarea valvei aortice), cardiomiopatia hipertrofică obstructivă (îngroșarea anormală a mușchiului inimii) sau prezența unor tumori cardiace (mixomul atrial) sunt exemple clasice. De asemenea, evenimente acute precum un infarct miocardic, o embolie pulmonară masivă sau o disecție de aortă pot debuta clinic printr-un episod de sincopă. Evaluarea acestor condiții necesită adesea tehnici imagistice avansate, disponibile la un centru de imagistică din Iași.
Diagnosticul sincopei
Procesul de diagnosticare este esențial pentru a diferenția cauzele benigne de cele severe. Acesta începe, de obicei, în cabinetul medicului de familie sau printr-un consult la clinica de medicină internă din Iași.
Cel mai puternic instrument diagnostic este dialogul cu pacientul și, dacă este posibil, cu martorii episodului. O anamneză detaliată poate sugera diagnosticul în aproape jumătate din cazuri. Medicul va investiga circumstanțele precise ale leșinului, prezența sau absența simptomelor premonitorii, durata pierderii de conștiență, prezența mișcărilor anormale și rapiditatea recuperării. Istoricul medical personal și familial, precum și o listă completă a medicației, sunt absolut cruciale. Examenul fizic va include măsurarea atentă a tensiunii arteriale în poziție culcată și în picioare și o examinare cardiovasculară amănunțită.
Investigații cardiologice esențiale
Dacă anamneza sau examenul fizic ridică suspiciunea unei cauze cardiace, este obligatorie o evaluare cardiologică aprofundată. Planul de investigații poate include:
- Electrocardiograma (ECG): Este testul de primă linie, rapid și non-invaziv, care poate oferi indicii vitale despre o posibilă aritmie sau boală cardiacă structurală.
- Monitorizarea Holter EKG: Pentru a surprinde aritmii intermitente, se poate recomanda monitorizarea ritmului cardiac pe o perioadă de 24 sau 48 de ore.
- Ecografia cardiacă: Această investigație imagistică – disponibilă și în clinicile noastre – este fundamentală pentru a vizualiza structura inimii, funcția valvelor și contractilitatea mușchiului cardiac.
- Testul de efort: Este indicat atunci când sincopa apare în contextul efortului fizic, pentru a încerca reproducerea simptomelor și a aritmiei într-un mediu controlat.
Teste pentru sincopa reflexă și evaluarea neurologică
În cazurile în care diagnosticul de sincopă mediată neurală este probabil, dar necesită confirmare, se poate efectua testul mesei înclinate (Tilt-Table Test). Pentru a exclude o criză epileptică, o evaluare neurologică este necesară. Un medic specialist, precum Dr. Irina Vătamanu, medic specialist neurologie, poate diferenția cele două condiții pe baza caracteristicilor clinice și, la nevoie, poate solicita investigații suplimentare precum electroencefalograma (EEG) sau o investigație RMN cerebrală.
Managementul și tratamentul sincopei
Odată ce cauza a fost identificată, planul de tratament este strict personalizat.
Pentru sincopa mediată neurală, accentul se pune pe educație: recunoașterea semnelor de avertizare și aplicarea imediată a unor manevre de contrapresiune (încrucișarea picioarelor, încleștarea pumnilor) pentru a crește tensiunea arterială. Asigurarea unei hidratări corecte este, de asemenea, crucială.
Pentru hipotensiunea ortostatică, prima măsură este revizuirea și ajustarea medicației. Pacienții sunt sfătuiți să se ridice lent și în etape și să poarte ciorapi compresivi.
Tratamentul pentru sincopa cardiacă este cel mai complex și vizează direct boala subiacentă. Acesta poate consta în implantarea unui stimulator cardiac pentru ritmuri lente, a unui defibrilator pentru aritmii ventriculare maligne, proceduri de ablație sau chiar intervenții chirurgicale pentru corecția unor defecte structurale.
Concluzie: un simptom ce nu trebuie niciodată ignorat
Sincopa este o afecțiune complexă, situată la granița dintre o reacție fiziologică normală și o patologie severă. Deși în majoritatea covârșitoare a cazurilor este un fenomen benign, potențialul de a fi manifestarea unei boli cardiace grave, cu risc vital, face ca nicio sincopă să nu fie considerată “banală” până la proba contrarie. Auto-diagnosticarea sau ignorarea unui astfel de episod este periculoasă. O evaluare medicală meticuloasă, realizată de o echipă de medici experimentați, este singura modalitate de a obține un diagnostic de certitudine.
La clinica Dorna Medical din Iași, abordarea noastră este una integrată și multidisciplinară, asigurând că fiecare pacient beneficiază de expertiza necesară pentru un diagnostic corect și un plan de tratament optim. Nu lăsați incertitudinea să vă afecteze sănătatea. Solicitați o programare online și faceți primul pas către claritate și siguranță.
