Dermatita Seboreică: De ce apare „mătreața” pe scalp și față?

dermatita seboreica

Dermatita seboreică este o afecțiune cutanată cronică și inflamatorie care afectează zonele corpului cu o densitate mare de glande sebacee. Aceasta se manifestă prin scuame grase, roșeață și senzație de mâncărime. Deși este adesea confundată cu o simplă problemă de igienă, această dermatoză are la bază mecanisme biologice complexe. Implică o interacțiune între secreția de sebum, prezența microorganismelor de tip Malassezia și răspunsul imun individual al pacientului.

Cuprins Arată

Procesul biologic al dermatitei seboreice

Mecanismul principal prin care apare această afecțiune este legat de metabolismul lipidelor de la nivelul pielii. Glandele sebacee produc sebumul destinat protejării barierei cutante împotriva factorilor externi. Totuși, acest sebum devine mediul ideal de cultură pentru fungul de tip Malassezia.

Aceste microorganisme utilizează enzime specifice pentru a descompune trigliceridele din sebum în acizi grași liberi. La persoanele predispuse, acești acizi grași penetrează stratul superficial al pielii, declanșând o reacție inflamatorie. Aceasta accelerează procesul de reînnoire a celulelor pielii în mod nefiresc.

Rolul fungului Malassezia

Malassezia este un gen de levuri care face parte din flora normală a pielii oricărui adult sănătos. Aceasta devine problematică doar atunci când condițiile locale permit o multiplicare excesivă. Excesul de sebum și modificarea pH-ului pielii sunt factorii principali care favorizează transformarea sa în agent inflamator.

Reacția pielii nu este provocată direct de fung, ci de produșii săi secundari rezultați din digestia grăsimilor. Acidul oleic, de exemplu, perturbă organizarea lipidelor din stratul cornos. Acest lucru duce la o creștere a permeabilității pielii, permițând intrarea altor iritanți și amplificând descuamarea vizibilă.

Compoziția sebumului și sensibilitatea individuală

Cercetările arată că nu doar cantitatea de sebum contează, ci mai ales compoziția acestuia. Există persoane cu ten foarte gras care nu dezvoltă niciodată dermatită seboreică. Această diferență este explicată prin integritatea barierei de protecție a pielii fiecărui individ.

Dacă bariera este fragilă, iritația produsă de acizii grași declanșează un răspuns proliferativ exagerat al celulelor. Rezultatul este acumularea rapidă de celule moarte care formează scuamele vizibile pe care le numim popular „mătreață”. Acestea pot fi uscate sau uleioase, în funcție de nivelul secreției sebacee.

Factori genetici și imunologici implicați

Predispoziția genetică joacă un rol major în modul în care pielea gestionează prezența florei microbiene. Anumite variații în genele care controlează răspunsul imunitar fac ca unele persoane să fie extrem de sensibile la componentele fungului. Această hiper-reactivitate transformă un microorganism inofensiv într-un declanșator de inflamație cronică.

S-a observat că pacienții cu deficiențe de vitamine din grupul B tind să aibă o barieră cutanată mai slabă. De asemenea, dezechilibrele zincului pot face ca simptomele să fie mai rezistente la tratamentele convenționale. Aceste elemente necesită adesea o abordare metabolică pentru stabilizarea pe termen lung a stării pielii.

Impactul stresului asupra sistemului imunitar

Stresul psihic este recunoscut drept unul dintre cei mai puternici factori de exacerbare ai dermatitei seboreice. În perioadele de anxietate, corpul produce cantități mai mari de cortizol și hormoni androgeni. Acești hormoni stimulează direct glandele sebacee să producă mai mult sebum.

Mai mult, stresul slăbește capacitatea sistemului imunitar de a menține sub control populația de microorganisme. Mulți pacienți raportează apariția roșeții pe față sau a mătreții imediat după evenimente stresante majore. Gestionarea stării emoționale devine, astfel, o componentă vitală a protocolului de tratament dermatologic.

Răspunsul inflamator și bariera cutanată

Inflamația nu este doar o reacție locală, ci un proces care afectează integritatea structurală a pielii. Celulele imunitare eliberează citokine care atrag și mai mult flux sangvin în zonă, cauzând roșeața caracteristică. Această stare de inflamație continuă împiedică pielea să se vindece corect.

Atunci când bariera cutanată este compromisă, pierderea de apă transepidermică crește semnificativ. Acest lucru explică de ce pielea afectată de dermatită seboreică se simte adesea „strânsă” sau uscată, în ciuda prezenței sebumului. Este un paradox biologic care necesită produse de îngrijire specifice, care să hidrateze fără a adăuga grăsimi inutile.

Manifestări clinice pe scalp: Mătreața și crustele

Cea mai ușoară și cunoscută formă a afecțiunii este mătreața simplă, unde inflamația vizibilă este minimă. În această fază, descuamarea este abundentă și difuză pe tot scalpul. Scuamele sunt albicioase, uscate și se desprind ușor, ajungând pe haine și provocând disconfort estetic.

Pe măsură ce afecțiunea progresează, scuamele devin galbene, uleioase și aderente la baza firului de păr. Acestea sunt însoțite de plăci roșii care provoacă un prurit intens. Mâncărimea forțează pacientul să se scarpine, ceea ce poate duce la rănirea scalpului și la apariția unor suprainfecții bacteriene.

Pruritul și disconfortul fizic

Mâncărimea în dermatita seboreică poate fi extrem de frustrantă și poate afecta concentrarea sau somnul. Senzația este adesea descrisă ca o arsură sau o furnicătură constantă la nivelul scalpului. Scărpinatul nu face decât să alimenteze ciclul inflamator, lezând și mai mult bariera de protecție a pielii.

În formele severe, se pot forma cruste groase care înglobează mai multe fire de păr. Dacă aceste cruste sunt îndepărtate forțat, pot lăsa în urmă zone erodate și dureroase. Controlul pruritului este unul dintre primele obiective ale tratamentului dermatologic pentru a opri trauma mecanică asupra pielii.

Localizarea la marginea liniei părului

Dermatita seboreică are tendința de a se manifesta vizibil la marginea scalpului, pe frunte sau la ceafă. Aici, roșeața este mult mai evidentă și poate fi confundată cu alte tipuri de eczeme. Această zonă este expusă și produselor cosmetice de styling, care pot agrava iritația locală.

Prezența scuamelor în aceste zone vizibile este cea care trimite cel mai des pacienții la medic. Spre deosebire de mătreața ascunsă sub păr, aceste plăci afectează direct aspectul feței. Tratamentul în această zonă trebuie să fie eficient, dar blând, pentru a nu păta sau irita pielea subțire a feței.

Afectarea feței: Sprâncenele și zona nazolabială

La nivelul feței, dermatita seboreică are o distribuție simetrică, afectând zonele bogate în sebum. Sprâncenele, pliurile nazolabiale și zona intersprâncenoasă sunt locațiile clasice de manifestare. Pielea apare roșie, ușor tumefiată și acoperită de scuame fine, grăsoase.

Pacienții confundă adesea aceste manifestări cu o piele foarte uscată și aplică creme hidratante grase. Această eroare alimentează proliferarea fungică și agravează inflamația subiacentă. Este esențial să se folosească produse etichetate „non-comedogenic” sau „oil-free” în aceste zone delicate.

Dermatita seboreică a urechilor

Urechile sunt o altă locație frecvent afectată, dar adesea ignorată în timpul examinării. Afecțiunea poate fi localizată în conductul auditiv extern sau în șanțul din spatele pavilionului auricular. Se manifestă prin mâncărime intensă și depuneri de cojițe albicioase care pot fi confundate cu lipsa de igienă.

Uneori, dermatita la nivelul urechii poate duce la inflamații dureroase ale cartilajului dacă este lăsată netratată. Curățarea acestor zone necesită produse blânde, deoarece pielea este foarte subțire și sensibilă. Inspecția urechilor este o etapă obligatorie în cadrul oricărui consult dermatologic complet.

Blefarita seboreică: Afectarea pleoapelor

O formă particulară a bolii este blefarita, care afectează marginea pleoapelor. Aceasta se manifestă prin roșeață, edem și apariția unor scuame mici la baza genelor. Pacienții simt adesea o senzație de „nisip în ochi” sau o iritație oculară persistentă.

Gestionarea blefaritei necesită o igienă specială a pleoapelor și, uneori, unguente oftalmice specifice. Dacă nu este tratată, poate duce la pierderea genelor sau la infecții oculare recurente. Colaborarea dintre dermatolog și oftalmolog este esențială în aceste cazuri specifice.

Influența factorilor climatici și sezonieri

Variațiile de temperatură și umiditate au un impact direct asupra severității dermatitei seboreice. Majoritatea pacienților observă o agravare semnificativă în timpul lunilor de iarnă. Aerul rece de afară și încălzirea centrală din interior deshidratează stratul superficial al pielii.

Această uscăciune forțează glandele sebacee să producă și mai mult ulei pentru a compensa pierderea de apă. Rezultatul este un dezechilibru care favorizează puseurile acute de inflamație. În schimb, vara aduce adesea o perioadă de remisiune pentru mulți pacienți, datorită expunerii moderate la soare.

Beneficiile și riscurile expunerii la soare

Radiațiile ultraviolete posedă proprietăți antifungice și antiinflamatorii care pot calma dermatita. Mulți pacienți observă că scuamele dispar după câteva zile petrecute la mare sau la munte. Totuși, transpirația excesivă din timpul verii poate deveni un iritant dacă nu este îndepărtată rapid prin igienă.

Este important ca expunerea să fie moderată și să se evite arsurile solare, care ar putea declanșa un răspuns inflamator secundar. Utilizarea unor produse de protecție solară cu textură fluidă, special concepute pentru tenul gras, este obligatorie. Soarele trebuie privit ca un adjuvant, nu ca un tratament principal pentru boală.

Rolul umidității ambientale

Umiditatea extrem de scăzută din birouri sau locuințe pe timpul iernii fragilizează bariera cutanată. Utilizarea unui umidificator poate ajuta la menținerea unui nivel optim de hidratare al pielii. O atmosferă echilibrată previne uscarea excesivă a scuamelor, făcându-le mai puțin iritante.

Pe de altă parte, umiditatea foarte mare, asociată cu temperaturi ridicate, poate favoriza transpirația și proliferarea fungilor. Echilibrul este cuvântul cheie în gestionarea mediului în care trăim. Ajustarea condițiilor ambientale poate reduce frecvența vizitelor la medic pentru puseuri acute.

Diagnosticul de certitudine: Importanța consultului

Stabilirea unui diagnostic corect este esențială, deoarece dermatita seboreică mimează afecțiuni precum psoriazisul sau dermatita atopică. Medicul dermatolog utilizează examinarea clinică și tehnologia modernă pentru a evalua starea pielii. Trichoscopia este instrumentul standard în această evaluare, oferind imagini mărite ale scalpului.

Această metodă permite vizualizarea modelelor vasculare specifice și a tipului de scuame prezent. Puteți beneficia de o evaluare specializată în cadrul departamentului de dermatologie din Iași. Tehnologia asigură un diagnostic de mare precizie, eliminând incertitudinile legate de tratament.

Diferențierea de psoriazisul scalpului

Una dintre cele mai mari provocări este diferențierea de psoriazis, deoarece ambele se manifestă prin roșeață și cojițe. În dermatita seboreică, scuamele sunt gălbui și grase, în timp ce în psoriazis sunt alb-argintii și uscate. Plăcile de psoriazis tind să fie mult mai bine delimitate și mai groase la palpare.

De asemenea, psoriazisul depășește frecvent linia părului sub formă de plăci dure, spre deosebire de aspectul difuz al dermatitei. Uneori, cele două afecțiuni coexistă sub denumirea de sebopsoriazis. Diagnosticul corect este vital, deoarece schemele terapeutice pentru psoriazis pot implica medicamente mult mai puternice.

Trichoscopia și analiza foliculară

Trichoscopia nu evaluează doar pielea, ci și sănătatea foliculilor piloși afectați de inflamația cronică. Aceasta poate detecta dacă există o pierdere temporară a părului cauzată de inflamația scalpului. Imaginile obținute ajută medicul să monitorizeze progresul sub tratament în mod obiectiv.

Această examinare este nedureroasă și oferă rezultate imediate, fiind foarte utilă pentru educația pacientului. Vizualizarea directă a problemelor pe un monitor îl ajută pe pacient să înțeleagă necesitatea tratamentului prescris. Este o punte de comunicare esențială între medicul specialist și pacient.

Strategii terapeutice: Soluții pentru scalp

Tratamentul dermatitei seboreice nu vizează vindecarea definitivă, ci controlul simptomelor și rărirea puseurilor. Șampoanele terapeutice reprezintă prima linie de intervenție pentru afecțiunea localizată la nivelul capului. Acestea conțin de obicei agenți antifungici precum ketoconazolul sau ciclopirox olamina.

Este vital ca pacientul să lase șamponul să acționeze pe scalp timp de 3-5 minute înainte de clătire. Acest timp permite substanțelor active să penetreze stratul cornos și să reducă populația de fungi. Utilizarea prea rapidă a produsului este cea mai frecventă cauză a eșecului terapeutic raportat de pacienți.

Agenți keratolitici și reducerea scuamelor

Pe lângă antifungice, se utilizează agenți keratolitici precum acidul salicilic sau sulfura de seleniu. Aceștia au rolul de a înmuia și de a dizolva crustele groase, facilitând îndepărtarea lor prin spălare blândă. Eliminarea scuamelor permite oxigenarea mai bună a pielii și penetrarea mai profundă a altor tratamente.

Utilizarea acestor agenți trebuie făcută cu moderație, pentru a nu irita excesiv pielea deja inflamată. Medicul va stabili frecvența utilizării în funcție de grosimea crustelor observate la consult. Odată ce scalpul devine curat, frecvența utilizării poate fi redusă la o dată pe săptămână pentru întreținere.

Corticosteroizii topici în fazele acute

În perioadele cu inflamație severă și mâncărime intensă, medicul poate prescrie loțiuni cu corticosteroizi. Aceștia au un efect antiinflamator rapid, oprind cascada de citokine care provoacă roșeața. Utilizarea lor trebuie limitată strict la perioade scurte, de obicei 7-14 zile, pentru a evita efectele adverse.

Utilizarea prelungită poate duce la subțierea pielii sau la apariția unor infecții secundare. De aceea, steroizii sunt considerați doar o soluție de „urgență” pentru a aduce boala sub control. Trecerea rapidă la tratamente de întreținere non-steroidiene este obiectivul oricărui specialist dermatolog.

Managementul dermatitei seboreice pe față

Pielea feței este mult mai sensibilă decât scalpul, necesitând o abordare terapeutică extrem de blândă. Utilizarea steroizilor pe față este riscantă, putând provoca atrofie cutanată sau rozacee steroidiană. Din acest motiv, se preferă utilizarea inhibitorilor de calcineurină, cum ar fi pimecrolimus sau tacrolimus.

Aceștia oferă un efect antiinflamator excelent fără a afecta grosimea pielii pe termen lung. Sunt ideali pentru controlul roșeții din sprâncene sau de pe nas, unde pielea este subțire. Aplicarea lor se face de obicei de două ori pe zi până la dispariția completă a semnelor clinice.

Cremele antifungice specifice

Cremele ce conțin ketoconazol sau alte substanțe antifungice sunt foarte eficiente în reducerea roșeții faciale. Acestea reduc direct sursa iritației prin scăderea numărului de fungi Malassezia din zonele seboreice. Aplicarea lor regulată poate preveni reapariția scuamelor fine care dau aspectul neîngrijit al feței.

Spre deosebire de cremele hidratante obișnuite, acestea au texturi ușoare care nu blochează porii. Ele trebuie integrate într-o rutină de îngrijire care să includă curățarea blândă cu geluri specifice. Consistența în aplicare este cheia succesului în gestionarea dermatitei faciale.

Geluri de curățare sindet

Igienizarea feței trebuie făcută cu produse fără săpun, numite sindet, care au un pH apropiat de cel al pielii. Săpunurile alcaline obișnuite pot perturba bariera acidă naturală, favorizând multiplicarea microorganismelor. Curățarea corectă îndepărtează excesul de sebum fără a deshidrata pielea agresiv.

O piele prea uscată după spălare va produce și mai mult sebum ca reacție de apărare. De aceea, produsele blânde sunt esențiale pentru a menține un echilibru stabil. Spălarea feței de două ori pe zi este suficientă pentru majoritatea pacienților cu această afecțiune.

Dieta și influența stilului de viață

Deși dermatita seboreică nu este cauzată direct de alimente, dieta influențează nivelul de inflamație sistemică. Alimentele cu indice glicemic ridicat pot stimula secreția de insulină, care crește indirect producția de sebum. Mulți pacienți observă o ameliorare dacă reduc consumul de zahăr și produse de patiserie.

Consumul de acizi grași Omega-3 are un efect antiinflamator recunoscut la nivelul întregului organism. Peștele gras, semințele de in și nucile ar trebui să facă parte din dieta oricărui pacient cu probleme cutanate. Aceste grăsimi sănătoase ajută la menținerea fluidității sebumului, făcându-l mai puțin iritant.

Rolul hidratării și al consumului de apă

Hidratarea corectă ajută la menținerea elasticității pielii și la eliminarea toxinelor din organism. O piele bine hidratată din interior are o barieră protectoare mult mai eficientă împotriva factorilor externi. Consumul de apă în cantități adecvate susține toate procesele metabolice de regenerare cutanată.

De asemenea, reducerea consumului de alcool este recomandată, deoarece acesta provoacă vasodilatație și poate agrava roșeața feței. Alcoolul alterează și calitatea somnului, care este un factor esențial în gestionarea stresului. Un corp bine hidratat și odihnit luptă mult mai eficient cu orice formă de inflamație cronică.

Importanța odihnei și a somnului

Lipsa somnului crește nivelul de stres oxidativ în organism și perturbă ritmul circadian al pielii. Noaptea este perioada în care pielea se regenerează cel mai intens și își reface bariera de protecție. Un somn de proastă calitate se vede imediat prin agravarea simptomelor de dermatită seboreică.

Stabilirea unei rutine de somn și evitarea ecranelor înainte de culcare pot îmbunătăți starea pielii. Odihna ajută la reglarea secrețiilor hormonale care controlează activitatea glandelor sebacee. Un pacient odihnit are o reziliență mult mai mare în fața factorilor declanșatori ai bolii.

Igiena zilnică a scalpului și a părului

Un mit frecvent este că spălarea prea des a părului agravează mătreața, însă realitatea este inversă. Dacă aveți un scalp gras, spălarea zilnică cu un șampon blând este esențială pentru a îndepărta sebumul. Sebumul acumulat este hrana principală pentru fungii care provoacă boala.

Îndepărtarea regulată a acestui substrat reduce riscul de inflamație și de apariție a crustelor. Totuși, trebuie evitate produsele de styling care se aplică la rădăcină, cum ar fi ceara sau uleiurile grele. Acestea pot bloca foliculii și pot capta praful, creând un amestec iritant pentru piele.

Tehnica corectă de spălare

Masajul ușor al scalpului în timpul spălării ajută la desprinderea scuamelor fără a leza pielea. Trebuie evitată folosirea unghiilor pentru a „răzui” cojițele, deoarece rănile se pot infecta. Clătirea trebuie făcută cu apă călduță, deoarece apa fierbinte stimulează glandele sebacee să producă și mai mult ulei.

Uscarea părului cu feonul trebuie făcută de la distanță și cu aer călduț, nu fierbinte. Căldura excesivă poate inflama scalpul și poate activa senzația de mâncărime. Un scalp tratat cu blândețe va răspunde mult mai bine la tratamentele terapeutice aplicate.

Alegerea periei și a accesoriilor

Periile cu peri naturali sunt mai blânde cu scalpul inflamat față de cele cu dinți metalici sau de plastic dur. Este important să curățați periile regulat pentru a nu redepozita fungi și celule moarte pe scalp. Purtarea pălăriilor sau a șepcilor strâmte trebuie limitată, deoarece acestea creează un mediu cald și umed, ideal pentru fungi.

Dacă trebuie să purtați protecție pentru cap, alegeți materiale naturale care permit pielii să respire, cum este bumbacul. Evitarea acumulării de căldură și umiditate la nivelul scalpului este o metodă simplă de prevenție. Igiena accesoriilor este la fel de importantă ca igiena personală în controlul dermatitei.

Riscurile netratării: Complicații posibile

Deși dermatita seboreică nu este o afecțiune periculoasă pentru viață, ignorarea ei poate duce la complicații. Suprainfecția bacteriană este cea mai frecventă problemă, apărută în urma scărpinatului intens. Bacterii precum stafilococul pot pătrunde prin micile leziuni, cauzând durere, puroi și cruste galbene-miere.

O altă complicație este pierderea temporară a părului, cunoscută sub numele de efluviu telogen. Inflamația cronică a scalpului afectează mediul de creștere al foliculilor piloși, forțându-i să intre prematur în faza de cădere. Din fericire, părul se regenerează de obicei odată ce inflamația este adusă sub control medical.

Impactul asupra sănătății mintale

Vizibilitatea scuamelor pe haine sau a roșeții pe față poate cauza anxietate socială semnificativă. Pacienții se pot simți stânjeniți în interacțiunile profesionale sau personale, afectându-le stima de sine. Această presiune psihologică poate crea un cerc vicios, deoarece stresul rezultat agravează boala.

Tratarea dermatitei seboreice are, deci, și o componentă de sănătate emoțională. Un aspect îngrijit îi oferă pacientului încrederea necesară pentru a-și desfășura activitățile zilnice fără teamă. Suportul medical profesionist ajută la ruperea acestui ciclu negativ prin rezultate vizibile rapid.

Monitorizarea prin analize medicale

Uneori, dermatita seboreică rezistentă la tratament poate indica probleme de sănătate subiacente. Dacă puseurile sunt extrem de severe, medicul poate recomanda un set de analize medicale. Acestea pot verifica nivelul imunității sau prezența unor deficiențe de vitamine esențiale.

Echilibrul intern este reflectat întotdeauna de starea pielii. O abordare multidisciplinară asigură faptul că nu omitem nicio cauză sistemică a problemelor cutanate. Sănătatea generală este fundamentul pe care se construiește succesul oricărui tratament dermatologic extern.

Mituri și realități despre „mătreață”

Unul dintre cele mai răspândite mituri este că mătreața este contagioasă. Realitatea este că nu puteți „lua” dermatită seboreică de la o altă persoană. Deoarece fungul Malassezia există pe pielea tuturor, apariția bolii depinde exclusiv de răspunsul imun și de biologia proprie a fiecărui individ.

Un alt mit este că mătreața este rezultatul unei igiene precare. În realitate, este o condiție medicală complexă care poate afecta chiar și persoanele cu o igienă impecabilă. Stigmatizarea pacienților este nejustificată și dăunătoare, împiedicându-i adesea să caute ajutor medical din cauza rușinii.

Utilizarea remediilor naturale empirice

Multe persoane aplică ulei de măsline sau ulei de cocos pe scalp pentru a „înmuia” mătreața. Aceasta este o greșeală majoră, deoarece majoritatea uleiurilor vegetale conțin acizi grași care hrănesc fungul Malassezia. Aplicarea grăsimilor pe un scalp seboreic nu face decât să accelereze inflamația și descuamarea.

Singurele uleiuri recomandate sunt cele cu proprietăți antifungice demonstrate, cum ar fi uleiul de arbore de ceai, dar numai în concentrații controlate. Utilizarea remediilor „din bucătărie” fără aviz medical poate transforma o formă ușoară într-o criză dermatologică. Bazați-vă întotdeauna pe produse testate clinic și recomandate de specialiști.

Șampoanele cosmetice vs. Șampoanele terapeutice

Șampoanele din supermarket care promit eliminarea mătreții sunt de multe ori doar produse de curățare mai agresive. Ele pot îndepărta vizibil cojițele pentru o zi, dar nu tratează cauza fungică sau inflamatorie. Șampoanele terapeutice eliberate în farmacii conțin substanțe active în doze care pot produce schimbări biologice reale.

Diferența de preț reflectă calitatea ingredientelor și cercetarea din spatele formulei. Pentru rezultate durabile, este necesară utilizarea produselor care au la bază dovezi științifice solide. Un șampon corect ales poate face diferența între un scalp curat și unul permanent iritat.

Concluzii

Dermatita seboreică este o provocare cronică, dar controlabilă, care necesită o înțelegere corectă a factorilor declanșatori. De la rolul central al sebumului și al fungului Malassezia, până la impactul stresului și al climei, fiecare detaliu contează în menținerea echilibrului. Identificarea corectă a simptomelor și diferențierea de alte afecțiuni precum psoriazisul reprezintă primii pași esențiali pentru un tratament de succes.

Prin utilizarea tehnologiilor de diagnostic moderne și a schemelor terapeutice actualizate, controlul asupra roșeții și scuamelor este acum mult mai accesibil. Vă încurajăm să apelați la specialiști pentru a primi o schemă de tratament personalizată, adaptată nevoilor specifice ale pielii dumneavoastră. O rutină de îngrijire corectă și un stil de viață echilibrat sunt cele mai bune instrumente pentru a vă păstra sănătatea pielii și a scalpului pe termen lung.

distribuie articolul

Facebook
LinkedIn
X
WhatsApp
Email
Ai grijă de sănătatea ta, noi îți aducem informațiile!

Sună acum la (0330) 999 sau programează-te online pentru acces rapid la servicii medicale de încredere.

BLOG

Articole relevante

Sfaturi, noutăți și informații de specialitate pentru sănătatea ta.

strabismul la copii

Strabismul la copii: tipuri, diagnostic și tratament precoce

Strabismul reprezintă o afecțiune oftalmologică frecventă în rândul populației pediatrice,

Citeşte articolul

prezbiopia dupa 40 de ani

Prezbiopia după 40 ani: simptome și tratament

Prezbiopia reprezintă un proces fiziologic natural și progresiv de pierdere

Citeşte articolul

glande tiroide si paratiroide

Paratiroida și metabolismul calciului: rol endocrin și mecanisme de reglare

Glandele paratiroide sunt structuri endocrine de dimensiuni reduse, comparabile cu

Citeşte articolul