Proba recoltatata: sange venos

Durata rezultat: 1 zi

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate).

Recomandari:

▪ evaluarea insuficientei renale;

▪ monitorizarea tratamentului gutei;

▪ monitorizarea tratamentului citostatic;

▪ determinari seriate in toxemia de sarcina pentru urmarirea raspunsului therapeutic.

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat: 1 zi

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate).

Recomandări:

▪ diagnosticul de infecţie acută/cronică cu virusul hepatitei B;

▪ monitorizarea evoluţiei infecţiei şi a tratamentuluiantiviral;

▪ screening-ul produselor de sânge şi al donatorilor;

▪ screening-ul prenatal în scopul prevenirii transmiterii infecţiei la făt;

▪ diagnosticul infecţiei neo-natale.

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat: 1 zi

Pregatirea pacientului: à jeun (pe nemâncate).

Recomandari:

▪ diagnosticul bolilor hepatice;

▪ diagnosticul diferential al bolilor hepatobiliare si pancreatice;

▪ monitorizarea evolutiei si a tratamentului hepatitei virale;

▪ diagnosticul diferential intre icterul hemolitic si cel hepatic.

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat: 1 zi

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate).

Recomandari:

▪ diagnosticul si monitorizarea tratamentului in pancreatita acuta, evaluarea in urgenta a

cazurilor de abdomen acut.

Proba recoltata: secretie vaginala (proba recoltata de catre medicul ginecolog)

Durata rezultat: 2 saptamani

Pregatirea pacientului: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ testul Babes Papanicolau este cea mai buna metoda de a depista aparitia cancerului de col;

▪ facut regulat, an de an, acest test simplu poate identifica celulele anormale de la nivelul

colului, dintr-o faza timpurie, inainte ca acestea sa se transforme in leziuni canceroase.

Proba recoltata: secretie vaginala (proba recoltata de catre medical ginecolog)

Durata rezultat: 2 saptamani

Pregatirea pacientului: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ testul Babes Papanicolau este cea mai buna metoda de a depista aparitia cancerului de col;

▪ facut regulat, an de an, acest test simplu poate identifica celulele anormale de la nivelul

colului, dintr-o faza timpurie, inainte ca acestea sa se transforme in leziuni canceroase.

Proba recoltata: fragment tisular in Formol 10%

Durata rezultat: 3-4 saptamani

Pregatirea pacientului: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ biopsia cu examen histopatologic este singura metodă care poate diferenția cu certitudine

natura leziunilor – benigne (necanceroase) / maligne (canceroase);

▪ chiuretajul uterin biopsic presupune recoltarea de țesut endometrial în vederea examenului

histopatologic.

Proba recoltata: fragment tisular in Formol 10%

Durata rezultat: 3-4 saptamani

Pregatirea pacientului: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ biopsia cu examen histopatologic este singura metodă care poate diferenția cu certitudine

natura leziunilor – benigne (necanceroase) / maligne (canceroase);

▪ biopsia colului uterin se propune de către medic atunci când se suspicionează prezența unor

leziuni precanceroase sau a cancerului la nivelul colului uterin.

Proba recoltata: fragment tisular in Formol 10%

Durata rezultat: 3-4 saptamani

Pregatirea pacientului: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ biopsia cu examen histopatologic este singura metodă care poate diferenția cu certitudine

natura leziunilor – benigne (necanceroase) / maligne (canceroase);

Proba recoltata: fragment tisular in Formol 10%

Durata rezultat: 3-4 saptamani

Pregatirea pacientului: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ biopsia cu examen histopatologic este singura metodă care poate diferenția cu certitudine

natura leziunilor – benigne (necanceroase) / maligne (canceroase);

Proba recoltatata: sange venos

Durata rezultat: 1 zi

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate).

Recomandari:

-evaluarea insuficientei renale;

-monitorizarea tratamentului gutei;

-monitorizarea tratamentului citostatic;

-determinari seriate in toxemia de sarcina pentru urmarirea raspunsului therapeutic.

Proba recoltata: fragment tisular in Formol 10%

Durata rezultat: 3-4 saptamani

Pregatirea pacientului: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ la pacientele cu rezultat ASC-US sau LSIL la examenul Babes-Papanicolau;

▪ la pacientele cu rezultat negativ la examenul citologic Babes-Papanicolau, insa cu rezultat

pozitiv la testul HPV;

▪ ca adjuvant la examenul citologic Babes-Papanicolau.

Proba recoltata: urina/ alte lichide

Durata rezultat: 3-4 saptamani

Pregatirea pacientului: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ examenul de citologie urinară este recomandat persoanelor care au suferit în trecut de o

formă de cancer la nivelul tractului urinar, în vederea evidențierii unei recurențe a bolii. O

cantitate mare a celulelor cu aspect anormal poate indica așadar revenirea bolii, lucru care face

ca citologia urinară să fie una dintre primele analize recomandate;

▪ alături de teste speciale de diagnostic, citologia urinară joacă un rol important în determinarea

cazurilor de cancer de prostată, cancer de uretră, cancer renal sau cancer al vezicii urinare.

Proba recoltata: fragment tisular in Formol 10%

Durata rezultat: 3-4 saptamani

Pregatirea pacientului: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ coloraţia Giemsa permite vizualizarea detaliilor cito-nucleare prin colorarea diferenţiată a

acestora.

Proba recoltata: exfoliat celular din leziune /secretie vaginala (recoltata de catre medicul

ginecolog)

Durata rezultat: 3-4 saptamani

Pregatirea pacientului: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ infectia cu virusul papiloma uman (virusul este cunoscut sub denumirea de HPV) este o infectie

virala care determina leziuni ale pielii sau mucoaselor din diferite parti ale organismului uman.

Proba recoltata: bloc parafina

Durata rezultat: 2-3 saptamani

Pregatirea pacientului: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ identificarea tipului celular proliferat (citokeratina - carcinom, CD45 - limfom etc.);

▪ identificarea punctului de plecare a unui carcinom (TTF-1 - pulmonar, tiroidian, PSA - prostată,

CDX-2 - intestinal, etc.);

▪ identificarea invaziei (absenţa imunomarcajului pentru celule mioepiteliale în cancerul de san,

etc.);

▪ diagnosticul micrometastazelor (citokeratine în carcinoame, S-100 în melanom etc.);

▪ evaluarea unor markeri de prognostic (Ki-67, Her-2 neu etc.);

▪ evaluarea răspunsului la terapia personalizată (Her-2 neu în cancerul de sân, c-kit (CD117) în

GIST, ALK în cancerul pulmonar).

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat:1 zi

Pregatirea pacientului: à jeun (pe nemâncate).

Recomandări:

▪ diagnosticul de infecţie acută/cronică sau în antecedente cu virusul hepatitei C;

▪ screening-ul produselor de sânge şi al donatorilor;

▪ screening-ul prenatal, în scopul prevenirii transmiterii infecţiei la făt.

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat: 1 zi

Pregatirea pacientului: à jeun (pe nemâncate).

Recomandari:

▪ valorile AST si ALT cresc in aproape toate hepatopatiile, dar cresterea nivelului seric al AST

poate fi intalnita si in numeroase afectiuni extrahepatice, cu precadere in infarctul miocardic si

in maladii ale muschiului striat.

Proba recoltata: urină spontana

Pregatire pactient: nu necesita o pregatire specială

Recomandari:

▪ monitorizarea în cazul unei expuneri la acetonă, se face prin determinarea nivelului acesteia la

final de expunere.

▪ absorbţia în organism(aprox. 50% din cantitatea inhalată) are loc pe cale pulmonară, la nivel

cutanat absorbţia fiind scăzută.

▪ acetona este în parte metabolizată în 1-2 propandiol care este de asemenea un produs al

metabolismului acizilor graşi.

▪ in jur de 20% acetona este eliminată nemetabolizată pe cale pulmonară şi doar 5% pe cale

urinară, unde se regăseşte produsul rezultat din biotransformare (acid formic).

▪ timpul de înjumătăţire al eliminării acetonei urinare este rapid(< 5 ore).

▪ expunerea la concentraţii crescute pot produce: tulburări digestive (greaţă, vomisment), efect

narcotic (cefalee, vertij), iritaţia mucoaselor oculare şi respiratorii.

Proba recoltata: urină/24h (a se feri de lumină - folie de aluminiu pentru protecție);

Pregatire pactient:

▪ se va evita consumul de banane, ananas, prune, kiwi, pepene galben, nuci, cacao, roşii,

avocado, vinete cu 72 ore înaintea recoltării (deoarece aceste alimente conţin serotonină). De

asemenea este de preferat să se întrerupă medicaţia care poate produce interferenţe cu 3 zile

înaintea recoltării: acetaminofen, salicilaţi, fenacetin, naproxen, clorpromazină, imipramină şi

inhibitori de monoaminoxidază.

▪ la ora 7 dimineaţa pacientul urinează şi nu reţine această urină; apoi colectează într-un vas

curat de 2-3 litri toate emisiile de urină până la ora 7 dimineaţa în ziua următoare, inclusiv;

omogenizează (prin agitare) urina recoltată; măsoară întreaga cantitate; reţine aprox. 10 mL

într-un pahar de plastic de unică folosinţă pentru urină.Proba se păstrează la 2-8°C în timpul

colectării şi ulterior, până se lucrează efectiv.

Recomandari:

▪ determinarea HIAA reprezintă o metodă de diagnostic pentru tumori carcinoide sau sindrom

carcinoid, care se poate manifesta prin apariția tumorilor, dar şi prin boli cardiace și măriri ale

ficatului. Măsurarea 5 HIAA în urină la 24 de ore este considerată o metodă de mare precizie

pentru diagnosticarea afecțiunilor specifice.

▪ concentrații crescute de 5 HIAA se elimină prin urina persoanelor cu tumori carcinoide din

cauza secreției crescute de serotonină și a degradării intratumorale a acesteia.

Proba recoltata: urină/24h (ferită de lumină - folie de aluminiu pentru protecție)

Pregatire pactient:

▪ la ora 7 dimineaţa pacientul urinează şi nu reţine această urină; apoi colectează într-un vas

curat de 2-3 litri toate emisiile de urină până la ora 7 dimineaţa în ziua următoare, inclusiv;

omogenizează (prin agitare) urina recoltată; măsoară întreaga cantitate; reţine aprox. 10 mL

într-un pahar de plastic de unică folosinţă pentru urină.Proba se păstrează la 2-8°C în timpul

colectării şi ulterior, până se lucrează efectiv.

Recomandari:

▪ porfiriile acute (porfiria acută intermitentă, porfiria variegată, coproporfiria ereditară, deficitul

dehidrazei acidului aminolevulinic);

▪ intoxicatii acute şi cronice cu plumb şi alte metale grele;

▪ tirozinemia ereditară.

Proba recoltata: sange venos (ferit de lumina)

Durata rezultat:1-2 zile

Pregatire pactient: a jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ este esential in perioadele de crestere si dezvoltare rapida, cum ar fi in timpul sarcinii, copilarie

si adolescenta;

▪ anemie megaloblastica;

▪ screening-ul pentru deficitul de acid folic.

Proba recoltata: urină spontana

Pregatire pactient: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ acidul hipuric este un metabolit al toluenului, care se poate detecta la nivel urinar, după

expunerea profesională sau accidentală la toluene.

Intoxicaţia cronică cu toluen este asociată cu simptome nespecifice: fatigabilitate şi ataxie; în

cazuri individuale pot să apară tulburări cerebrale severe (afectarea auditivă, vizuală şi a

vorbirii).

Proba recoltata: urină (probă recoltată în interval de 24 de ore)

Pregătire pacient

▪ la ora 7 dimineaţa pacientul urinează şi nu reţine această urină; apoi colectează într-un vas

curat de 2-3 litri toate emisiile de urină până la ora 7 dimineaţa în ziua următoare, inclusiv;

omogenizează (prin agitare) urina recoltată; măsoară întreaga cantitate; reţine aprox. 10 mL

într-un pahar de plastic de unică folosinţă pentru urină.Proba se păstrează la 2-8°C în timpul

colectării şi ulterior, până se lucrează efectiv.

– se va evita administrarea de aspirină, disulfiram, rezerpina şi piridoxină, cu cel puţin 48 ore

înaintea recoltării. De asemenea pe perioada recoltării se vor evita fumatul, stresul fizic şi

psihic. Deoarece substanta interferă cu testarea se va evita administrarea acesteia cu 2 săptămâni

înaintea recoltării

Înaintea recoltării se întrerupe tratamentul medicamentos, se evită consumul de ceai, cafea,

vanilie, cacao, ciocolată, banane, citrice, aspirină, efortul fizic accentuat, stresul și postul

alimentar (2-3 zile).

Recomandari:

▪ diagnosticarea neuroblastomului;

▪ diagnosticul feocromocitomului si a altor tumori provenind din creasta neurala;

▪ divolutia tratamentului la pacientii cu neuroblastom;

▪ dcreening-ul tumorilor secretante de catecolamine la copii.

Proba recoltata: sange venos

Pregătire pactient:à jeun (pe nemâncate).

Recomandari:

▪ determinarea acidul malonic poate fi utilizată pentru a diagnostica un deficit precoce sau uşor

de vitamina B12.

▪ este recomandată determinarea acestuia concomitent cu homocisteina sau în urma unei valori

scăzute de vitamina B12.

▪ determinarea acidului malonic este recomandat şi la persoanele asimptomatice, care prezintă

un risc crescut de deficit de vitamina B12 (vârstnici, în urma administrării îndelungate a unor

medicamente - metformin). Acest test poate fi efectuat în cazul unei valori crescute de

homocisteină.

Proba recoltata: urină spontana

Pregatire pactient:nu necesita o regatire speciala

Recomandări:

▪ determinarea acidul malonic poate fi utilizată pentru a diagnostica un deficit precoce sau uşor

de vitamina B12.

▪ este recomandată determinarea acestuia concomitent cu homocisteina sau în urma unei valori

scăzute de vitamina B12.

▪ determinarea acidului malonic este recomandat şi la persoanele asimptomatice, care prezintă

un risc crescut de deficit de vitamina B12 (vârstnici, în urma administrării îndelungate a unor

medicamente - metformin). Acest test poate fi efectuat în cazul unei valori crescute de

homocisteină.

Proba recoltata: urină spontană

Pregatire pactient:nu necesită o pregatire specială

Recomandari:

▪ evaluarea pacienţilor cu hiperamoniemie, în paralel cu determinarea aminoacizilor plasmatici

şi urinari şi a acizilor organici în urină2. Copiii cu boli ereditare ale ciclului ureei apar iniţial

normali, dar ulterior vor dezvolta edem cerebral cu letargie, anorexie, hiper/hipoventilatie,

hipotermie, convulsii, comă. La pacienţii cu deficit enzimatic parţial, primele manifestări apar cu

o întârziere de luni/ani1.

▪ depistarea femeilor heterozigote pentru deficienţa de ornitin transcarbamilază (OCT) X-linkata

(testul cu allopurinol). Excreţia de acid orotic este un indicator foarte sensibil pentru activitatea

OCT4.

▪ suspiciune de acidurie orotică ereditară (anemie megaloblastică ce nu răspunde la tratamentul

cu vitamina B12 şi acid folic, leucopenie cu neutropenie, malformaţii cardiace, retard

intelectual, strabism, prezenţa de cristale de acid orotic în urină).

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: a jeun( pe nemancate)

Recomandari:

▪ diferențierea între tulburările de biogeneză peroxizomală (de exemplu, sindromul Zellweger) și

tulburările cu pierderea unei funcții peroxizomale unice

▪ detectarea creșterilor anormale ale acidului pipecolic în plasma.

Probă recoltată: urina spontană

Pregatirea pacientului: nu necesita o pregatire speiciala

Recomandari:

▪ diferențierea între tulburările de biogeneză peroxizomală (de exemplu, sindromul Zellweger) și

tulburările cu pierderea unei funcții peroxizomale unice.

Proba recoltata: urină (probă recoltată în interval de 24 de ore)

Durata rezultat: 1 zi

Pregatire pactient:

▪ la ora 7 dimineaţa pacientul urinează şi nu reţine această urină; apoi colectează într-un vas

curat de 2-3 litri toate emisiile de urină până la ora 7 dimineaţa în ziua următoare, inclusiv;

omogenizează (prin agitare) urina recoltată; măsoară întreaga cantitate; reţine aprox. 10 mL

într-un pahar de plastic de unică folosinţă pentru urină.Proba se păstrează la 2-8°C în timpul

colectării şi ulterior, până se lucrează efectiv.

– pacientul va respecta dieta sa obisnuita.

Recomandări:

▪ evaluarea şi managementul pacienţilor cu calculi renali;

▪ identificarea pacienţilor cu excreţie crescută de acid uric în vederea evaluarii riscului de

formare a calculilor şi a influenţei asupra terapiei în gută, respectiv a identificării defectelor

genetice.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate).

Recomandari:

▪ această analiză medicală de sânge este utilă pentru monitorizarea tratamentului cu acid

valproic (Depakina).

▪ dacă nivelul seric al medicamentului este prea scăzut, controlul crizelor nu este posibil, iar dacă

este prea ridicat creşte riscul de toxicitate.

▪ deoarece atât metabolismul, cât şi clearance-ul medicamentului variază în funcţie de individ,

monitorizarea atentă a nivelurilor serice sau plasmatice de acid valproic este necesară pentru

pacienţii aflați sub terapie cu acid valproic.

Proba recoltata: urină (probă recoltată în interval de 24 de ore)

Pregătire pactient:

▪ la ora 7 dimineaţa pacientul urinează şi nu reţine această urină; apoi colectează într-un vas

curat de 2-3 litri toate emisiile de urină până la ora 7 dimineaţa în ziua următoare, inclusiv;

omogenizează (prin agitare) urina recoltată; măsoară întreaga cantitate; reţine aprox. 10 mL

într-un pahar de plastic de unică folosinţă pentru urină.Proba se păstrează la 2-8°C în timpul

colectării şi ulterior, până se lucrează efectiv.

– se va evita consumul de cafea, ceai, ciocolată, fructe (în special banane) şi substanţe care

conţin vanilie cu 72 ore înaintea recoltării. De asemenea pe perioada recoltării se vor evita

fumatul, stresul fizic şi psihic.

Recomandări:

▪ acidul vanilmandelic (VMA) este metabolitul final al catabolismului catecolaminelor

vasopresive, noradrenalina (NA) si adrenalina (A);

▪ determinarea cantității de acid vanilmandelic poate fi utilizată pentru detecția neuroblastomul,

feocromocitomul (tumoră a celulelor cromafine, responsabile de depozitarea și secreția

catecolaminelor în organism), ganglioneuromul, cât și alte tumori ale crestei neural;

▪ testarea metabolitului este recomandată și pentru monitorizarea tratamentului acestor

afecțiuni, însă poate fi folosită și ca măsură indirectă a nivelurilor de epinefrină/ norepinefrină;

▪ totodată, analiza acidului vanilmandelic poate fi recomandată persoanelor care prezintă

tensiune arterială crescută (care nu răspund la tratament), cefalee severă, transpirație,

palpitații, tremur, precum și celor asimptomatice, persoanelor care suferă de tumori

suprarenale sau neuroendocrine .

Proba recoltata: materii fecale

Pregătire pactient:

▪ pentru 3 zile înainte și în timpul perioadei de colectare (regim special):

▪ pacientul trebuie să urmeze o dietă controlată cu grăsimi (100-150 g grăsimi pe zi)

▪ fără laxative (în special ulei mineral și ulei de ricin)

▪ fără înlocuitori de grăsimi sintetici sau suplimente nutritive care blochează grăsimile

Recomandari:

▪ determinarea acizilor biliari în materiile fecale este utilizată pentru identificarea pacienților cu

diaree cronică, care pot beneficia de terapia cu sechestranti de acizi biliari.

Proba recoltata: sange venos

Pregătire pacient– à jeun (pe nemâncate)

Recomandări:

▪ analiză medicală utilă pentru diagnosticarea colestazei hepatice în sarcină.

Proba recoltata: sange venos

Pregătire pactient: a jeun (post de 12-14 ore)

▪ pacientul nu trebuie să consume alcool timp de 24 de ore înainte de colectarea specimenului.

▪ pacientul nu trebuie să primească heparină terapeutică.

Recomandări:

▪ determinarea de Acizi grași liberi în ser este recomandată pentru evaluarea aportului

nutrițional și a absorbției intestinale a acizilor grași esențiali; identificarea deficienței acizilor

grași esențiali și a altor acizi grași nutritivi benefici; monitorizarea tratamentului pacienților cu

deficiențe esențiale de acizi grași care primesc acid linoleic și acid alfa-linolenic.

Proba recoltata: sange venos

Pregătire pactient: à jeun (pe nemâncate)

▪ recoltarea trebuie efectuată dimineața între orele 7-10.30 cu utilizarea unor tuburi răcite în

prealabil (păstrate la frigider).

Recomandări:

▪ determinarea ACTH este utilă în diagnosticul diferențial în:

▪ sindrom Cushing (hipersecreția de ACTH)

▪ tumori hipofizare autonome producătoare de ACTH (de exemplu, sindromul Nelson)

▪ insuficiență hipofizară cu deficit de ACTH

▪ sindrom ectopic ACTH.

Proba recoltata: sange venos

Pregătire pacient– à jeun (pe nemancate)

Recomandări:

▪ testul este indicat la pacienţi cu suspiciune clinică de intoleranţă la histamină (prezenţa a ≥ 2

simptome tipice cu răspuns favorabil la dietă fără alimente cu conţinut ridicat în histamină)

după excluderea altor afecţiuni gastrontestinale, a mastocitozei sistemice (rezultat negativ

pentru triptază) şi a alergiilor alimentare (teste cutanate şi IgE specifice negative).

Proba recoltata: sange venos

Pregătire pactient:à jeun (pe nemancate)

▪ se va evita tratamentul cu anticoagulante orale cu 2 săptămâni înainte, iar cu heparina cu doua

zile înaintea testării; nu se va recolta de pe un cateter heparinizat.

Recomandări:

▪ evaluarea pacienţilor cu istoric de tromboză şi cu teste negative pentru factorii de risc

trombotic comuni; evaluarea pacienţilor cu conjunctivită lemnoasă; evaluarea fibrinolizei (în

combinaţie cu alte componente ale sistemului fibrinolitic: fibrinogen, PAI-1, D-dimeri);

monitorizarea terapiei trombolitice.

Proba recoltata: sange venos

Pregătire pactient:à jeun (pe nemâncate)

Recomandări:

▪ ateroscleroza; obezitate; boli cardiovasculare; diabet zaharat tip II; monitorizarea

tratamentului cu sensibilizatori ai insulinei.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate).

Recomandari:

▪ acest test de laborator permite determinarea nivelului de ADN viral HBV (încărcătura virală) în

sânge.

▪ poate fi utilizat ca un marker al evoluției infecției cu hepatită B, alături de semnele clinice și în

prezența altor markeri de laborator specifici hepatitei B.

Prin determinarea ADN-ul viral, se poate monitoriza eficiența tratamentului antiviral, fiind un

test obligatoriu în managementul pacienților cu hepatită B cronică.

O viremie inițială scăzută reprezintă un factor de prognostic favorabil pentru eficiența

tratamenului antiviral.

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat:1-2 zile

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate).

Recomandari:

▪ suspiciune de carcinom hepatocelular

▪ detectarea si diagnosticarea cancerelor de testicule si ovare

▪ monitorizarea raspunsului la tratament la pacientii cu tumori germinative sau carcinom

hepatocelular

▪ monitorizarea pacientilor cu ciroza hepatica si hepatita cronica

▪ monitorizarea pacientilor cu risc crescut de tumori germinativ.

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat: 1-2 zile

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate).

Recomandări:

▪ investigarea gradului de infecţiozitate;

▪ monitorizarea hepatitei B acute şi cronice;

▪ evaluarea succesului terapiei antivirale.

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat: 1 zi

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate).

Recomandari:

▪ toate femeile insarcinate la prima vizita prenatala;

▪ toti nou-nascutii nascuti din femei AgHBs pozitive dupa finalizarea seriei de vaccinare anti-VHB;

▪ imigranti din regiuni cu endemicitate mare sau intermediara pentru VHB;

▪ adulti nevaccinati cu risc crescut de expunere la virusul HB

▪ persoane cu niveluri serice crescute de ALT/AST cu etiologie necunoscuta;

▪ persoane cu riscuri comportamentale si consumatori de droguri injectabile;

▪ pacienti cu hemodializa

▪ persoane cu terapie imunosupresoare

▪ screening-ul produselor de sange si donatorilor

▪ persoanele pozitive HIV

▪ persoane care au avut contact familial, sexual sau casnic cu o persoana cunoscuta sau

suspectata a avea hepatita B.

▪ lucratori din domeniul sanatatii expusi riscului de contaminare cu virusul hepatitei B

(stomatologi, chirurgi, personal de laborator, personal din serviciile de urgenta, OG, asistente

medicale, etc).

Proba recoltata: sange venos

Pregătire pactient:à jeun (pe nemâncate)

Recomandări:

▪ indicator mai bun al controlului glicemic la pacienţii diabetici dializaţi, în comparaţie cu

hemoglobina glicozilată.

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat: 1 zi

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate).

Recomandari:

▪ evaluarea statusului nutritional;

▪ sindroame edematoase ;

▪ afectiuni renale asociate cu proteinurie;

▪ ciroza hepatica ;

▪ boli cronice consumptive.

Proba recoltata: urina spontana

Durata rezultat: 2 zile

Pregătire pacient: va evita exercițiile fizice înainte de recoltare

Recomandari:

▪ acest test este indicat pentru diagnosticul şi monitorizarea bolii renale. Modificări ale nivelului

albuminuriei pot reflecta răspunsul la terapie şi riscul de progresie a bolii. O scădere a

albuminei urinare poate fi asociată cu un prognostic mai bun.

Proba recoltata: sange venos

Pregătire pacient- à jeun (pe nemâncate).

Recomandari:

▪ afectiuni musculare;

▪ distrofie musculara progresiva Duchenne;

▪ dermatomiozita;

▪ polimiozita;

▪ trichineloza;

▪ miopatii;

▪ monitorizarea pacientilor cu distrofie musculara;

▪ diagnostic diferential cu bolile neurologice (ex. poliomielita, miastenia gravis, scleroza multipla.

Proba recoltata: sange venos.

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate).

Recomandari:

▪ evaluarea pacienţilor cu HTA şi posibil hiperaldosteronism;

▪ diagnosticul diferenţial între hiperaldosteronismul primar şi cel secundar împreună cu

determinarea nivelului reninei plasmatice, calcularea raportului aldosteron/renină şi cu

efectuarea unor teste funcţionale;

▪ diagnosticarea unor forme de sindrom adrenogenital însoţite de pierdere de sare în care

concentraţia aldosteronului este foarte scăzută.

Proba recoltata: urină (probă recoltată în interval de 24 de ore)

Pregatire pactient: la ora 7 dimineaţa pacientul urinează şi nu reţine această urină; apoi

colectează într-un vas curat de 2-3 litri toate emisiile de urină până la ora 7 dimineaţa în ziua

următoare, inclusiv; omogenizează (prin agitare) urina recoltată; măsoară întreaga cantitate;

reţine aprox. 10 mL într-un pahar de plastic de unică folosinţă pentru urină.Proba se păstrează

la 2-8°C în timpul colectării şi ulterior, până se lucrează efectiv.

Recomandari:

▪ in cadrul testului de incarcare cu sodiu (pentru confirmarea unui hiperaldosteronism primar);

▪ evaluarea hipertensiunii arteriale de cauza renala.

Proba recoltata: materii fecale

Pregătire pactient: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ diagnosticarea enteropatiilor care pierd proteine, mai ales atunci când sunt utilizate împreună

cu nivelurile serice de alfa-1-antitripsină .

Proba recoltata: sange venos.

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate).

Recomandari:

▪ emfizem pulmonar cu debut precoce;

▪ cirozei hepatice la copii;

▪ patologiilor care evolueaza cu inflamatie sistemica, extinsa;

▪ deficitului de alfa 1 globuline.

Proba recoltata: urină (recoltata in interval de 24 h)

Pregătire pactient:- la ora 7 dimineaţa pacientul urinează şi nu reţine această urină; apoi

colectează într-un vas curat de 2-3 litri toate emisiile de urină până la ora 7 dimineaţa în ziua

următoare, inclusiv; omogenizează (prin agitare) urina recoltată; măsoară întreaga cantitate;

reţine aprox. 10 mL într-un pahar de plastic de unică folosinţă pentru urină.Proba se păstrează

la 2-8°C în timpul colectării şi ulterior, până se lucrează efectiv.

Recomandari:

▪ screening-ul tubulopatiilor

▪ monitorizarea evoluţiei leziunilor sau disfuncţiilor tubulare

▪ detectarea disfuncţiilor renale cronice asimptomatice

▪ nefrite interstiţiale

▪ pielonefrite

▪ tubulopatii ereditare

▪ sindrom Fanconi

▪ gută

▪ nefropatii induse de medicamente

▪ boala Wilson

▪ sindrom Sjőgren

▪ evaluarea funcţiei renale după transplant.

Proba recoltata: sange venos

Pregătire pactient: à jeun (pe nemâncate).

Recomandari:

▪ diagnosticul bolii Fabry la bărbati.

Proba recoltata: sange venos

Pregătire pactient: à jeun (pe nemâncate).

Recomandari:

▪ nivele scăzute de alfa 2-macroglobulină pot fi întâlnite în:

▪ stări de hiperfibrinoliză

▪ după intervenţii chirurgicale majore

▪ septicemie

▪ insuficienţă hepatică severă

▪ pancreatită acută (concentraţiile scăzute se corelează cu severitatea bolii)

▪ infarctul miocardic acut (pacienţii care prezintă concentraţii scăzute de alfa 2--

macroglobulină au un prognostic semnificativ mai bun în ceea ce priveşte -supravieţuirea

peste 1 an).

▪ niveluri crescute de alfa 2-macroglobulină se întâlnesc în ciroza hepatică şi diabetul zaharat.

▪ alfa 2-macroglobulina are o semnificaţie majoră în diagnosticul diferenţial al sindromului

nefrotic. Astfel, un raport crescut alfa 2-macroglobulină/albumină indică hematuria postrenală.

Proba recoltata: sange venos

Pregătire pactient: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ monitorizarea expunerii la aluminiu

▪ monitorizarea toxicităţii aluminiului la pacienţii cu insuficienţă renală cronică, respectiv la

pacienţii cu proteze articulare metalice.

Proba recoltata: urină spontana

Pregatire pactient: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ monitorizarea expunerii la aluminiu;

▪ monitorizarea toxicităţii aluminiului la pacienţii cu insuficienţă renală cronică, respectiv la

pacienţii cu proteze articulare metalice.

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat:1 zi

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate).

Recomandari:

▪ diagnosticul si monitorizarea tratamentului in pancreatita acuta;

▪ evaluarea in urgenta a cazurilor de abdomen acut.

Proba recoltata: urina spontana

Durata rezultat:1 zi

Pregatire pactient: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ diferentierea pancreatitei acute de alte cauze de abdomen acut;

▪ diagnosticul pseudochistului de pancreas (amilaza urinara persista mai multe saptamani dupa

normalizarea amilazei serice).

Proba recoltata: sange venos

Pregătire pactient: à jeun (pe nemâncate).

Recomandari:

▪ amilaza este o enzimă de secretie exocrină și este prezentă în ser sub două forme : izoenzima

pancreatică și izoenzima salivară. Enzima mai este prezentă in cantități mult mai mici in ficat,

sucul duodenal, intestinul subțire, trompele uterine și mușchii scheletici.

▪ izoenzima pancreatică este sintetizată in pancreas și din punct de vedere structural este

similară cu forma salivară. Izoenzima pancreatică este crescută în pancreatita acută. Alte cauze

de creștere a nivelului seric de amilază pancreatică sunt: traumatismele, chirurgia

intraabdominală, unele medicamente (de exemplu morfina).

▪ valori crescute ale izoenzimei salivare se pot întâlni în: afecțiuni ale glandelor salivare

(parotidită, iradiere), alcoolism, carcinoame extrapancreatice ( esofagian, pulmonar, ovarian,

prostatic, colonic, tiroidian), boli ale tractului biliar și afecțiuni hepatice.

▪ in cadrul testului se determină:

▪ amilaza totală

▪ amilaza salivară

▪ amilaza pancreatică.

Proba recoltata: sange venos

Pregătire pactient: nu este necesara o pregatire speciala

Recomandari:

▪ diagnosticul și monitorizarea evoluției infecțiilor;

▪ diagnosticarea amiloidozei;

▪ diagnosticul rejetului de grefă.

Proba recoltata: sange venos

Pregătire pactient: á jeun (pe nemancate);

Recomandari:

▪ suspiciune de tulburări ereditare în metabolismul aminoacizilor în următoarele situaţii: copil ai

cărui părinţi au avut un copil anterior cu deces neonatal inexplicabil; retard mental; tulburări de

creştere; hiperamoniemie; vărsături recurente; afectare neurologică, hepatică sau ambele;

cetoza sau acidoza acută inexplicabilă; calculi urinari; miros caracteristic al urinei sau al

transpiraţiei1.

▪ monitorizarea tratamentului (dietei)

▪ evaluarea unor afecţiuni dobândite: boli endocrine, afecţiuni hepatice, afecţiuni musculare,

neoplazii, boli neurologice, boli de nutriţie, insuficienţă renală, arsuri.

Proba recoltata: urina spontana

Pregatire pactient: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ suspiciune de tulburări ereditare în metabolismul aminoacizilor în următoarele situaţii: copil ai

cărui părinţi au avut un copil anterior cu deces neonatal inexplicabil; retard mental; tulburări de

creştere; hiperamoniemie; vărsături recurente; afectare neurologică, hepatică sau ambele;

cetoza sau acidoza acută inexplicabilă; calculi urinari; miros caracteristic al urinei sau al

transpiraţiei1.

▪ monitorizarea tratamentului (dietei)

▪ evaluarea unor afecţiuni dobândite: boli endocrine, afecţiuni hepatice, afecţiuni musculare,

neoplazii, boli neurologice, boli de nutriţie, insuficienţă renală, arsuri.

Proba recoltata: sange venos

Pregătire pactient: momentul ales pentru recoltare raportat față de ora administrării

medicamentului, aparține medicului trimițător, în funcție de scopul urmărit. În majoritatea

cazurilor, recoltarea se face imediat înaintea administrării următoarei doze (pre-doză) în

perioada de „steady state” (stare de echilibru) în care rata de medicament ce pătrunde în

organism este egală cu cea eliminata.

Recomandari:

▪ această analiză medicală de sânge este utilă pentru monitorizarea tratamentului cu

amiodarona.

Proba recoltata: sange venos

Pregătire pactient: à jeun (pe nemancate); se va evita fumatul inaintea recoltarii.

Recomandari:

▪ stabilirea diagnosticului de sindrom Reye (sindromul Reye reprezinta o encefalopatie insotita

de steatoza hepatica - ficatul gras, hiperamoniemie, si manifestari hemoragice induse de

administrarea de aspirina);

▪ monitorizarea evolutiei bolilor hepatice (hepatita virala, boala Wilson, afectiuni hepatice

datorate consumului de alcool) si a raspunsului terapeutic al acestora dupa inceperea

tratamentului;

▪ evaluare postchimioterapie agresiva;

▪ monitorizarea tratamentului cu acid valproic;

▪ diagnosticarea anomaliilor metabolice ereditare (deficit de ornitin-carbamoiltransferaza,

citrulinemie, acidurie argininsuccinica);

▪ letargie, varsaturi, encefalopatie de cauza incerta;

▪ monitorizarea pacientilor cu alimentatie exclusiv parenterala.

Proba recoltata: produs prelevat pe o bandă adezivă aplicată în regiunea anală.

Durata rezultat:1 zi

Pregătire pactient: recoltarea se face dimineata, inainte de efectuarea toaletei perianale sau a

defecarii.

Recomandari:

▪ amprenta anala este cea mai eficienta metoda de depistare a oualor de Enterobius

vermicularis.

Proba recoltata: calculi biliari

Pregătire pactient: nu necesita pregatire speciala

Recomandari:

▪ stabilirea compoziției chimice a calcului în vederea unui tratament adecvat la pacienții cu risc

operator crescut;

▪ calculul este extirpat în cursul unei ERCP (colangiopancreatografie endoscopică retrogradă) sau

prin colecistolitotomie percutană.

Proba recoltata: sânge venos

Pregătire pactient: à jeun (pe nemâncate); la femei recoltarea se face cu o săptămână înainte

sau după menstruaţie.

Recomandari:

▪ valoarea sa clinică derivă din faptul că este frecvent crescut în cazuri de hirsutism şi virilizare.

▪ nivelurile sale serice cresc în mod constant începând de la varsta de 7 ani, iar după vârsta de 30

de ani încep să scadă.

▪ nivelul androstendionului creşte în timpul sarcinii.

▪ androstendionul prezintă o variaţie diurnă (cu valoarea cea mai mare dimineaţa) şi o variaţie

ciclică în timpul ciclului menstrual (cu valoarea cea mai mare în jurul perioadei ovulatorii).

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemancate); daca pacientul urmeaza tratament cu inhibitori de

angiotensin convertaza (captopril, enalapril), acesta trebuie intrerupt cu 12 ore inaintea

recoltarii.

Recomandari:

▪ evaluarea pacientilor cu suspiciune de sarcoidoza;

▪ evaluarea severitatii si activitatii sarcoidozei;

▪ monitorizarea evolutiei sarcoidozei sub corticoterapie (determinari ACE seriale).

Proba recoltata: LCR

Pregatire pactient:à jeun (pe nemancate); daca pacientul urmeaza tratament cu inhibitori de

angiotensin convertaza (captopril, enalapril), acesta trebuie intrerupt cu 12 ore inaintea

recoltarii.

Recomandari:

▪ suspiciune clinică de afectare a sistemului nervos central și a meningelui în sarcoidoză;

▪ evaluarea răspunsului la tratament la pacienții cu neurosarcoidoză.

Proba recoltata: sânge venos

Pregătirepacient:à jeun (pe nemâncate)

▪ se recomandă ca pacienţii să fie pe o dietă normală de sare (110 mEq de Na).

▪ administrarea de diuretice, mineralocorticoizi, glucocorticoizi, estrogeni, contraceptive orale,

sodiu, potasiu, influențează nivelul de Ang II.

▪ pacienții nu vor primi substanțe radioactive cu 24 ore înainte de recoltare.

Recomandari:

▪ acest peptid are actiune vasoconstrictoare si stimuleaza eliberarea hormonilor vasopresina si

aldosteron, care cresc tensiunea arteriala.

Proba recoltata: sânge venos

Pregătire pactient: pentru pacienții aflați în tratament cu heparinele cu greutate moleculară

mică (LMWH=low molecular weight heparin):

▪ Enoxaparin (LOVENOX®) – se recomanda recoltarea probei la 3-4 ore dupa administrarea

tratamentului.

▪ Dalteparin (FRAGMINE®) – se recomanda recoltarea probei la 3-4 ore dupa administrarea

tratamentului.

▪ Nadroparin (FRAXIPARINE®) – se recomanda recoltarea probei la 3-4 ore dupa

administrarea tratamentului.

▪ Tinzaparin (INNOHEP®) – se recomanda recoltarea probei la 4-6 ore dupa administrarea

tratamentului.

▪ Nadroparin (FRAXODI®) – se recomanda recoltarea probei la 4-6 ore dupa administrarea

tratamentului.

Recomandari:

▪ testul cu factorul Xa este indicat pentru a monitoriza efectele anticoagulante.

▪ monitorizarea terapiei anticoagulante este necesară pentru administrarea intravenoasă, dar nu

este esențială pentru terapia subcutanată.

Proba recoltata: sânge venos

Durata rezultat:1 zi

Pregătire pactient: à jeun (pe nemâncate).

Recomandari:

▪ hepatita acută virală este o boală inflamatorie difuză a ficatului, provocată de virusuri

hepatotrope specific;

▪ sub această denumire sunt grupate mai multe boli frecvente, cu răspândire mondială care

prezintă caracteristici clinice, biochimice şi morfologice similare, dar care sunt provocate de

virusuri diferite.

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat:1-2 zile

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate).

Recomandări:

▪ diagnosticul hepatitei B acute şi cronice;

▪ verificarea rezultatelor pozitive obţinute pentru AgHBs şi anti-HBs.

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat:1-2 zile

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate).

Recomandări:

▪ investigarea gradului de infecţiozitate a serului;

▪ monitorizarea infecţiilor cu hepatită B acută sau cronică.

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat:1-2 zile

Pregatirea pacientului: à jeun (pe nemâncate).

Recomandări:

▪ monitorizarea evoluţiei infecţiei acute cu hepatita B;

▪ monitorizarea eficienţei programelor de imunizare.

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat:1 zi

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate).

Recomandari:

▪ testele de anticorpi se efectueaza in scop de screening (depistarea infectiei la persoane

asimptomatice, aflate la risc) sau de diagnostic (cand exista deja simptome).

▪ testarea anti HIV 1+2 se efectueaza in scop de screening la persoanele aflate la risc:

▪ persoane care au avut mai multi parteneri sexuali, lucratori sexuali;

▪ persoane care au avut relatii sexuale neprotejate cu o persoana seropozitiva sau cu persoane

intamplatoare al caror istoric sexual este necunoscut;

▪ utilizatorii de droguri injectabile;

▪ gravide;

▪ donatori sau persoane care efectueaza frecvent transfuzii de sange, cum sunt hemofilicii.

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat:1 zi

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate).

Recomandări:

▪ suspiciune de tiroidită autoimună cu anti-TPO negativ;

▪ boala Graves fără infiltrat limfocitar;

▪ monitorizarea pacienţilor cu tiroidită Hashimoto;

▪ excluderea posibilelor interferenţe analitice generate de anticorpii anti-tiroglobulină la

determinarea tiroglobulinei

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat:1 zi

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate).

Recomandări:

▪ testul Anti-TPO este recomandat in cazul in care medicul de specialitate suspecteaza existenta

unor disfunctii ale glandei tiroide;

▪ testul este folosit pentru diagnosticarea tiroiditei Hashimoto si a altor boli autoimune, printre

care si boala Graves;

▪ de asemenea, testul Anti-TPO este recomandat pentru diagnosticul diferential intre

hipotiroidism si tiroidita autoimuna.

▪ in acelasi timp cu testul Anti-TPO mai pot fi recomandate si alte determinari, precum:

TSH TRAb.

anti-tiroglobulina,

anticorpi anti-receptor

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate).

Recomandari:

▪ testarea pentru anticoagulantul lupic este indicata pacientilor cu suspiciune de sindrom

antifosfolipidic sau care prezinta aPTT (timp de activare partiala a tromboplastinei) prelungit in

cadrul unei examinari de rutina prin intermediul coagulogramei.

▪ sindromul fosfolipidic se manifesta prin episoade de tromboza venoasa profunda recurenta si

embolism pulmonar la pacientii tineri cu varsta < 50 ani, pierderi repetate de sarcina, tromboza

in perioada de sarcina la gravidele cu boli autoimune (lupus eritematos sistemic, artrita

reumatoida, anemie hemolitica de cauza autoimuna).

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate).

Durata rezultat: 2 zile lucratoare

Recomandari:

▪ detecţia sau excluderea hipertiroidismului autoimun: prezenta anticorpilor anti-receptor TSH

indică faptul că tireotoxicoza pacientului se datorează unei cauze autoimune şi nu unei guşe

nodulare toxice, analiza fiind utilă astfel în stabilirea tratamentului corect.

▪ monitorizarea terapiei pacienţilor cu boala Graves şi aprecierea recăderilor, constituind astfel

un important ajutor în luarea deciziilor în cadrul managementului tratamentului. Un nivel

scăzut sau absenţa anticorpilor anti-receptor TSH în cursul tratamentului indică remisia bolii.

▪ măsurarea anticorpilor anti-receptor TSH în timpul ultimului trimestru de sarcină: anticorpii

anti-receptor TSH sunt de tip IgG, ei pot traversa placenta şi pot cauza boală tiroidiană

neonatală. Astfel măsurarea anticorpilor anti-receptor TSH în timpul sarcinii la pacientele cu

istoric de boală tiroidiană este importantă în evaluarea riscului bolii tiroidiene la nou-născuţi.

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient:nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ evaluarea insuficienței suprarenale

▪ screening pentru insuficiența suprarenală autoimună.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate).

Recomandari:

▪ stabilirea diagnosticului de Lupus

▪ monitorizarea Lupusului

▪ diferentierea Lupusului fata de alte tulburari autoimune

▪ evaluarea cazurilor de Nefrita Lupica (complicatie grava a Lupusului).

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ un nivel crescut de anticorpi anti ADN monocatenar este întâlnit în următoarele afecțiuni:

▪ lupus eritematos sistemic (LES) - la 87 % dintre pacienții cu formă activă de boală, respectiv la

43 % din cazurile de lupus inactiv

LES indus medicamentos (peste 50 % din cazuri)

▪ mononucleoză infecțioasă

▪ hepatite

▪ diverse forme de leucemie.

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate).

Recomandari:

▪ se recomandă includerea anticorpilor anti anexina V în diagnosticul sindromului anti

fosfolipidic, mai ales la pacientele cu risc de complicații obstetricale.

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate).

Recomandari:

▪ anhidrazele carbonice fac parte dintr-o familie de metaloenzime ce conțin zinc, care scindează

reversibil acidul carbonic în dioxid de carbon și apă;

▪ sunt implicate într-o varietate de procese biologice precum respirația, echilibrul acido-bazic,

calcificarea, resorbția osoasă precum și în formarea salivei, sucului gastric, umorii apoase și

lichidului cefalo-rahidian.

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: nu este necesară o pregătire specială.

Recomandari:

▪ determinarea anticorpilor anti-Aquaporin 4 este indicată pentru diagnosticarea neuromielitei

optice și a sclerozei multiple, dar și pentru administrarea unei scheme de tratament

corespunzătoare gradului de afectare a pacienților.

▪ simptomele neuromielite optice sunt reprezentate de:

▪ tulburări vizuale acute (care poate ajunge la orbire în câteva ore sau zile);

▪ tulburări de sensibilitate;

▪ sindrom paraplegic;

▪ slăbiciune musculară sau paralizia extremităților;

▪ pierderea controlului asupra intestinului sau vezicii urinare.

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: jeun (pe nemâncate) sau postprandial (după mese).

Recomandari:

▪ anticorpii anti beta-2 glicoproteină I sunt incluşi în criteriile de diagnostic ale sindromului

antifosfolipidic şi constituie un factor de risc independent pentru tromboze şi complicaţiile de

sarcină;

▪ anticorpii anti beta-2 glicoproteină I prezintă o asociere strânsă cu prezenţa simptomelor

clinice.

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: nu este necesară o pregătire specială.

Recomandari:

▪ nivelul seric al autoanticorpilor anti BP 180 se corelează cu activitatea pemfigoidului bulos

(pacienții cu forme severe prezintă în general concentrații crescute ale anticorpilor);

▪ detectarea anticorpilor anti-membrană bazală în ser este extrem de sensibilă şi specifică

pentru pemfigoid şi reprezintă un element important în diagnosticarea acestei afecţiuni.

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient:

Recomandari:

▪ prezenţa anticorpilor anti-C1q se asociază cu diferite afecţiuni autoimune şi renale:

▪ marker de diagnostic pentru sindromul vasculitic urticarian hipocomplementemic (100 % din

cazuri)

▪ lupus eritematos sistemic (LES) (60 % dintre pacienţi)

▪ nefrită lupică (80 % dintre pacienţii cu nefrită lupică proliferativă difuză prezintă anticorpi anti

C1q)

▪ sindromul Felty

▪ vasculită reumatoidă

▪ poliarterită nodoasă.

▪ anticorpii anti C1q sunt utili pentru a monitoriza terapia imunosupresoare în LES.

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: nu este necesară o pregătire specială

Recomandari:

▪ determinarea anticorpilor anti-VGCC în serul pacienţilor prezintă utilitate în confirmarea

diagnosticului de miastenie Lambert-Eaton.

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: nu este necesară o pregătire specială.

Recomandari:

▪ evaluarea pacienţilor care prezintă tulburări neurologice de tip subacut de cauză neprecizată;

▪ examen LCR şi investigaţii imagistice sugestive pentru un proces inflamator al sistemului

nervos central (în special la nivelul lobului temporal medial)

▪ suspiciune de encefalopatie autoimună la pacienţi cu antecedente personale sau familiale de

boli autoimune (diabet zaharat tip 1, tiroidită autoimună, vitiligo, miastenie gravis, artrită

reumatoidă, lupus eritematos sistemic);

▪ evaluarea encefalitei limbice;

în prezenţa unor atacuri distonice facio-brahiale;

▪ evaluarea pacienţilor cu hiperexcitabilitate nervoasă periferică;

▪ evaluarea după imunoterapie a pacienţilor care au fost depistaţi anterior cu anti-VGKCs.

Proba recoltata: sânge venos

Durata rezultat:1-2 zile

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate) sau postprandial (după mese)

Recomanari:

▪ diagnosticul AR reumatoide în stadii precoce;

▪ diagnosticul diferenţial al artritelor inflamatorii (foarte util în diferenţierea AR de artrita

asociată cu hepatita C în care este prezent FR; util de asemenea în diferenţierea altor entităţi

care pot mima clinic AR şi care se pot asocia cu FR: polimialgia reumatică şi artropatia indusă de

parvovirusuri) ;

▪ diagnosticul diferenţial între AR şi alte boli de colagen cum ar fi LES eroziv;

▪ confirmarea diagnosticului în AR în absența FR;

▪ scop prognostic (titrurile mari se asociază cu boala erozivă);

▪ stabilirea strategiei terapeutice.

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate)

Recomandari:

▪ diabet zaharat tip 1;

▪ diagnostic diferențial diabet zaharat (tip 1/tip 2);

▪ screening la rudele de gradul I ale pacientului diagnosticat cu diabet zaharat tip 1;

▪ diabet zaharat tip LADA (Latent Autoimmune Diabetes în Adults);

▪ diagnostic diferențial MODY (Maturity-onset diabetes of the young);

▪ stabilirea riscului în cazul diabetului zaharat gestational.

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: nu este necesară o pregatire speciala

Recomandari:

▪ anticorpii anti celule parietale gastrice pot apare într-o serie de afecţiuni, dar pot fi prezenţi şi

la persoanele aparent sănătoase, incidenţa lor crescând cu vârsta (în contextul unei gastrite

cronice). Ac. anti celule parietale gastrice reacţionează cu enzima H/K-ATP-aza (cu rol de

transport al hidrogenului, responsabil de acidifierea lumenului gastric) de la nivelul membranei

celulelor parietale determinând o reacţie inflamatorie mediată autoimun şi ulterior distrucția

celulelor parietale gastrice. -concomitent, are loc o scădere a producţiei de factor intrinsec şi o

scădere a absorbţiei de vitamina B12.

▪ anemia pernicioasă este cea mai frecventă cauză de deficit al vitaminei B12. Studiile efectuate

au scos în evidenţă faptul că anemia pernicioasă reprezintă stadiul final gastritei cronice

atrofice de tip A.

▪ din punct de vedere clinic, se caracterizează prin paloare, fatigabilitate, stări depresive, cu

apariţia neuropatiei periferice şi afectarea măduvei spinării în stadiile avansate.

▪ ac. anti celule parietale gastrice pot fi prezenţi şi la pacienţii cu boli endocrine autoimune

(tireotoxicoza, tiroidită Hashimoto, diabetul insulinodependent).

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate) sau postprandial (după mese).

Recomandari:

▪ aceşti anticorpi sunt markeri de diagnostic pentru sindromul CREST (calcinoză, sindrom

Raynaud, hipomotilitate esofagiană, sclerodactilie şi teleangiectazie), întâlnindu-se la 70%

dintre pacienţi. Sindromul CREST este o variantă de sclerodermie (boala cronică a

tesutuluiconjunctiv), cu un prognostic mai bun comparativ cu sclerodermia propriu-zisă;

▪ ac. anti centromer B prezintă o valoare prognostică în diagnosticul sindromului Raynaud.

Fenomenul Raynaud apare adesea că şi prim simptom al sclerodermiei și precede manifestările

adiţionale cu câţiva ani. Ac. anti centromer B pot să apară şi în ciroza biliară primitivă (la 10-20%

dintre pacienți, mai ales la cei care prezintă fenomenul Raynaud şi sclerodactilie); adesea ciroza

biliară primitivă şi sindromul CREST se suprapun.

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ in pemfigusul foliaceu sunt prezenţi îndeosebi anticorpi anti desmogleina 1;

▪ in pemfigusul vulgar anticorpii sunt îndreptaţi mai ales împotriva domeniului extracelular al

desmogleinei 3, însă unii pacienţi prezintă atât anticorpi anti desmogleina 3 cât şi anticorpi anti

desmogleina 1.

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: nu este necesară o pregătire specială

Recomandari:

▪ utilitate în diagnosticul pacienţilor suspectaţi ca având pemfigus (împreună cu examenul

histologic).

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate).

Recomandari:

▪ ac. anti endomisium IgA au o sensibilitate şi o specificitate de aproape 100% pentru boala

celiacă.

▪ in cazul probelor pozitive, se realizează diluţii seriale, rezultatul fiind exprimat semicantitativ,

sub formă de titru (ultimul titru la care reacţia a fost pozitivă).

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate).

Recomandari:

▪ suspiciune de boala celiaca.

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate) sau postprandial (după mese)

Recomandari:

▪ termenul de enteropatie autoimună este folosit pentru a descrie un sindrom diareic prelungit

asociat cu modificări endoscopice şi histopatologice ale mucoasei intestinale şi cu prezenţa în

ser a unor markeri serologici – anticorpii anti-enterocit.

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ detectarea anticorpilor serici anti-eritropoietina este recomandată pentru diagnosticarea

anemiei eritrocitare aplastice, post terapie cu eritropoietina recombinantă la pacienții cu boala

cronică renală, dializați, posttransplant, infectați HIV, neoplazici, postchimioterapie.

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient:se va evita administrarea de vitamina B12 cu 2 săptămâni înaintea recoltării

Recomandari:

▪ ac. anti factor intrinsec interferă cu absorbţia vitaminei B12 prin împiedicarea legării vitaminei

B12 de factorul intrinsec ( tipul I de anticorpi) sau prin împiedicarea legării complexelor factor

intrinsec-cobalamină de receptorii ileali (tipul ÎI de anticorpi). Sunt utili în diagnosticarea

pacienţilor cu anemie pernicioasă, au o specificitate crescută pentru anemia Biermer, mai mare

decât ac. anti celule parietale gastrice.

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: nu necesită o pregătire specială

Recomandari:

▪ ac. anti muşchi striat pot fi un indicator pentru miastenia gravis, totuşi numai un titru mare are

relevanță diagnostic;

▪ miastenia gravis este o boală autoimună generalizată, cauzată în principal de tulburări ale

transmiterii neuromusculare, ca rezultat a blocării reversibile a receptorilor de acetilcolină

situaţi la nivelul membranei fibrelor musculare striate; se manifestă prin slăbiciune musculară şi

fatigabilitate pronunţată.

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: jeun (pe nemâncate) sau postprandial (după mese).

Recomandari:

▪ evaluarea pacientelor cu anticorpi anti-cardiolipinici pozitivi care pot dezvolta patologie

obstetricală

▪ cazurile cu simptomatologie APS și markeri serologici de primă linie negativa.

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: nu necesită o pregătire speciala

Recomandari:

▪ evaluarea pacienţilor cu diverse neuropatii motorii şi senzoriale.

Proba recoltata: sange venos.

Pregatire pactient:nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ evaluarea pacienţilor cu suspiciune de boala celiaca;

▪ monitorizarea aderentei la terapia fără gluten la pacienţii cu boala celiacă (titrul de anticorpi

scade de obicei sub limita de detecţie, după aproximativ 12 luni de la începerea terapiei fără

gluten).

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: nu necesită o pregătire specială

Recomandari:

▪ determinarea anticorpilor anti-glicoproteină oligodendrocitară a mielinei este utilă în

diagnosticul și monitorizarea tratamentului sclerozei multiple.

Proba recoltata: LCR

Pregatire pactient: nu este necesară o pregătire specială

Recomandari:

▪ evaluarea pacienților cu SPS, ataxie cerebeloasă și alte afecțiuni SNC dobândite care afectează

neurotransmiterea gabaminergic.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate)

Recomandari:

▪ testul pentru anticorpi GAD este o analiză de sânge pe baza căreia poate fi determinată

prezența autoanticorpilor din organism şi are ca scop principal determinarea tipului de diabet

pe care îl prezintă un pacient.

▪ determinarea anticorpilor anti-glutamat decarboxilază (GAD) se recomandă, în mod particular,

adulților cu vârsta de peste 30 de ani, care au fost diagnosticați cu diabet și pentru care

diagnosticul de diabet tip 2 nu este cert. Sunt vizați, în mod special, pacienții cu diagnostic

îndoielnic (de exemplu, dacă pacientul nu este supraponderal).

▪ această analiză este recomandată și în cazul femeilor însărcinate, pentru diagnosticarea tipului

de diabet zaharat.

▪ astfel, testarea este recomandată pentru evaluarea susceptibilității de a dezvolta un diabet

zaharat tip 1 (marker predictiv) și pentru diferențierea diabetului de tip 1 de cel de tip 2.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate)

Recomandari:

▪ diagnosticul infecţiei VHD la pacienții cu infecție VHB acută sau cronică documentată.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: a jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ diagnosticul infecțiilor streptococice, ca un posibil echivalent a testelor anti-streptolizina O și

anti-deoxiribonuclează B.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate) sau postprandial (după mese)

Recomandari:

▪ lupusul eritematos indus medicamentos (mai ales după tratament cu Procainamida, Izoniazida

și Hidralazina); apar în 50-90% din cazurile de LES indus de Procainamidă.

▪ ac. antinucleari induși de medicamente, fără simptome de lupus eritematos sistemic (LES)

▪ LES spontan (20-50% din cazuri)

▪ ac. antinucleari pozitivi și artrită reumatoidă seropozitivă

▪ sclerodermie cu ac. antinucleari pozitiv.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate)

Recomandari:

▪ pacienţi cu tablou clinic de leucemie/limfom cu celule T a/al adultului care prezintă factori de

risc pentru infecţia HTLV (consumatori de droguri intravenos, persoane cu parteneri sexuali

multipli sau provenite din zone endemice); miopatie sau mielopatie de cauză neprecizată.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate).

Indicatii:

▪ pentru evaluarea prezentei de Ac anti-IgA la pacienții cu infecții recurente și posibile deficiențe

de IgA.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: cu 12 ore înainte de recoltarea probelor, se recomandă evitarea consumului

de multivitamine sau suplimente alimentare care conțin biotină (vitamina B7).

▪ recoltarea probei se face înaintea următoarei doze terapeutice.

Recomandari:

▪ pierderea răspunsului la infliximab;

▪ răspuns parțial la inițierea tratamentului;

▪ reacții autoimune sau de hipersensibilitate la tratament;

▪ lipsa primară a răspunsului la tratament;

▪ reintroducerea terapiei după o perioadă de pauză;

▪ recurența bolii intestinale inflamatorii;

▪ reacții acute la perfuzare.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate)

Recomandari:

▪ evaluarea riscului dezvoltării diabetului zaharat de tip 1 la copii, adolescenți sau adulţi tineri, în

asociere cu istoricul familial şi efectuarea altor teste specifice

▪ diagnosticul diferenţial între diabetul de tip 1 şi 2

evaluarea rezistenţei la insulina la pacienţii cu diabet zaharat diagnosticat (tipul 1 sau 2)

investigarea hipoglicemiei la pacienţii nediabetici.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate)

Recomandari:

▪ pentru evaluarea riscului de a dezvolta diabet zaharat tip I în rândul persoanelor depistate cu

predispoziție genetică

▪ pentru evaluarea stării de sănătate a persoanelor diagnosticate cu diabet zaharat tip I,

depistate cu anticorpi anti-receptor insulină, care dau rezistență organismului față de

tratamentul cu insulină

▪ pentru diferențierea diabetului zaharat tip I (insulino-dependent) de diabetul zaharat tip II.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate) sau postprandial (după mese)

Recomandari:

▪ evaluarea pacienţilor ANA pozitivi, cu tablou clinic compatibil cu bolile țesutului conjunctiv,

mai ales pacienţii cu dureri musculare, slăbiciuni ale membrelor, afectare pulmonară, sindromul

Raynaud şi artrită.

▪ testarea anticorpilor anti Jo-1 nu este utilă în cazul pacienţilor cu rezultat negativ la testarea

ANA.

▪ un rezultat negativ pentru anticorpii Anti Jo-1 nu exclude diagnosticul de polimiozită sau

dermatomiozită.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate) sau postprandial (după mese)

Recomandari:

▪ evaluarea pacienților ANA pozitivi, cu tablou clinic compatibil cu bolile țesutului conjunctiv.

▪ testarea anticorpilor anti SS-B (La) nu este utilă în cazul pacienților cu rezultat negativ la

testarea ANA.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ HAI-2 se caracterizează prin prezența anticorpilor Anti LKM-1 (liver-kidney microsome type 1);

▪ detecţia acestor anticorpi permite diagnosticul diferenţial între HAI-1 şi HAI-2. HAI-2 evoluează

spre ciroză mult mai rapid decât HAI-1 şi are un prognostic mai puțin favorabil.

▪ anticorpii anti LKM-1 mai pot fi întâlniţi în hepatita virală C şi în hepatita asociată cu sindromul

poliglandular autoimună de tip I.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate) sau postprandial (după mese)

Recomandari:

▪ anticorpii anti vimentina citrulinată mutantă (MCV) aparţin familiei de anticorpi antiproteine

citrulinate (anti-citrullinated protein antibodies-ACPA).

▪ prezintă specificitate crescută în diagnosticul artritei reumatoide, detectând boala într-un

stadiu incipient, chiar la pacienţii cu factor reumatoid negativ şi înainte de apariția semnelor

clinice.

▪ titrul anticorpilor anti-vimentină la pacienţii cu artrită reumatoida se corelează cu scorul de

activitate a bolii (DAS).

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: nu este necesară o pregătire specială

Recomandari:

▪ diagnosticul pacienţilor cu pemfigoid.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ diagnosticul de boală hepatică cronică activă autoimună, boală cronică autoimună criptogenă

și ciroză biliară primitive.

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat:1-2 zile

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate) sau postprandial (după mese)

Recomandari:

▪ evaluarea pacientilor suspecti de vasculita sistemica.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate)

Recomandari:

▪ utilitate în diagnosticul cardiomiopatiilor.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient:

Recomandari:

▪ titrul scăzut de AMA pot fi detectate şi în alte boli ale ficatului cum sunt: hepatită cronică

activă, ciroză criptogenică. Imunofluorescenţa indirectă este metoda de referinţă pentru

testarea AMA.

▪ screening-ul pacienţilor cu suspiciune de ciroză biliară primitivă.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: nunecesită o pregătire specială

Recomandari:

▪ diagnosticul sclerozei multiple (pentru subgrupul care prezintă anticorpi anti-MOG)

▪ monitorizarea tratamentului sclerozei multiple.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate) sau postprandial (după mese)

Recomanadari:

▪ evaluarea pacienţilor cu boli hepatice cronice la care există suspiciunea de hepatită cronică

activă autoimună.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: cu 48 ore înainte de recoltare se evita administrarea de miorelaxante sau

efectuarea unei anestezii generale.

Recomandari:

▪ diagnosticul şi prognosticul miasteniei gravis generalizate sero-negative;

▪ monitorizarea tratamentului miasteniei gravis sero-negative.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate) sau postprandial (după mese)

Recomandari:

▪ monitorizarea pacienţilor aflaţi sub tratament cu Tysabri.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: nu este necesară o pregătire specială

Recomandari:

▪ diagnosticul unor afecţiuni neurologice de cauză neprecizată (paraneoplazică sau imună).

Proba recoltata: LCR

Pregatire pactient: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ anticorpi anti-neuronali sunt detectaţi în sângele sau LCR-ul majorităţii pacienţilor cu sindrom

neurologic paraneoplazic, dar lipsesc în sângele şi LCR-ul indivizilor sănătoşi.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: nu necesita pregatire speciala

Recomandari:

▪ anticorpii anti nucleozomi sunt prezenți aproape exclusiv în urmatoarele afecțiuni:

▪ Lupus eritematos sistemic;

▪ LES indus medicamentos;

▪ Sclerodermie;

▪ Boală mixtă a țesutului conjunctiv.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: nu necesita pregatire speciala

Recomandari:

▪ anticorpii direcţionaţi împotriva antigenelor ovariene pot cauza infertilitate la femei, testul

fiind recomandat pentru monitorizarea tulburărilor de fertilităte și a insuficienței ovariene

precoce;

▪ insuficiența ovariană precoce (IOP) este caracterizată prin prezența amenoreei înaintea vârstei

de 40 de ani;

▪ complicaţiile particulare ale menopauzei precoce sunt reprezentate de infertilitate și de

expunerea prematură, pe o durată mai îndelungată la carența estrogenică, cu un risc

semnificativ mai mare de osteoporoza şi boli cardiovasculare. Aproximativ 30% din femeile

sănătoase au ac. anti ovarieni în concentraţii scăzute, funcţia ovariană fiind păstrată.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: nu este necesară o pregătire specială

Recomandari:

▪ diagnosticul unei perioade active de demielinizare la pacienţii cu scleroză multiplă;

▪ stabilirea riscului de evoluţie spre scleroza multiplă la pacienţii cu sindrom clinic izolat (CIS –

clinically isolated syndrome.

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat:1-2 zile

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate) sau postprandial (după mese)

Recomandari:

▪ evaluarea pacientilor suspecti de vasculita sistemica.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: cu 48 ore înainte de recoltare se evita administrarea de miorelaxante sau

efectuarea unei anestezii generale.

Recomandari:

▪ anticorpii anti receptori de acetilcolina sunt pozitivi la 74% dintre pacienţii cu miastenia gravis;

▪ in formele congenitale de boală, anticorpii anti receptori de acetilcolina sunt absenţi.

▪ ac. anti receptori de acetilcolina pot fi întâlniţi şi în sindromul Lambert-Eaton, timom fără

miastenie, cancer pulmonar cu celule mici, artrită reumatoidă tratată cu penicilamina, cât şi la

1-3% din populaţia de peste 70 de ani.

▪ determinarea ac. anti receptori de acetilcolina este utilă atât în diagnosticul, cât şi în

monitorizarea tratamentului şi a evoluţiei miasteniei gravis.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: nu este necesară o pregătire specială

Recomandari:

▪ diferențierea nefropatiei membranoase primare de cea secundară;

▪ monitorizarea evoluției nefropatiei membranoase primare și a răspunsului la tratament;

▪ estimarea riscului de recurență a bolii la pacienții care vor primi transplant renal.

Proba recoltata: LCR

Pregatire pactient: nu este necesară o pregătire specială

Recomandari:

▪ evaluarea unei encefalopatii cu debut recent, la care s-au exclus cauzele infecțioase, toxice și

metabolice, care asociază unul sau mai multe din următoarele simptome: stări confuzionale,

psihoză, delir, tulburări de memorie, halucinații, crize epileptice sau tulburări de somn;

▪ suspiciune de encefalopatie autoimună la pacienți cu cefalee, antecedente personale sau

familiale de boli autoimune (diabet zaharat tip 1, tiroidită autoimună, vitiligo, miastenie gravis,

artrita reumatoida, lupus eritematos sistemic), istoric de cancer sau prezența unor factori de

risc pentru cancer (de exemplu, fumatul), examen LCR și investigații imagistice sugestive pentru

un proces inflamator al sistemului nervos central,

▪ evaluarea encefalitei limbice;

▪ în prezența suspiciunii de sindrom neurologic paraneoplazic pentru a oferi o orientare privind

localizarea tumorii de bază;

▪ investigarea unei encefalopatii instalate recent, la inițierea sau în cursul administrării

chimioterapiei antineoplazice și care nu poate fi explicată prin metastaze sau efecte toxice

medicamentoase.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: nu este necesară o pregătire special

Recomandari:

▪ evaluarea unei encefalopatii cu debut recent, la care s-au exclus cauzele infecțioase, toxice și

metabolice, care asociază unul sau mai multe din următoarele simptome: stări confuzionale,

psihoză, delir, tulburări de memorie, halucinații, crize epileptice sau tulburări de somn;

▪ suspiciune de encefalopatie autoimună la pacienți cu cefalee, antecedente personale sau

familiale de boli autoimune (diabet zaharat tip 1, tiroidită autoimună, vitiligo, miastenie gravis,

artrita reumatoida, lupus eritematos sistemic), istoric de cancer sau prezența unor factori de

risc pentru cancer (de exemplu, fumatul), examen LCR și investigații imagistice sugestive pentru

un proces inflamator al sistemului nervos central,

▪ evaluarea encefalitei limbice;

▪ în prezența suspiciunii de sindrom neurologic paraneoplazic pentru a oferi o orientare privind

localizarea tumorii de bază;

▪ investigarea unei encefalopatii instalate recent, la inițierea sau în cursul administrării

chimioterapiei antineoplazice și care nu poate fi explicată prin metastaze sau efecte toxice

medicamentoase.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: nu este necesară o pregătire specială

Recomandari:

▪ utilitate în diagnosticul urticariei cronice autoimmune.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: nu este necesară o pregătire specială

Recomandari:

▪ diagnosticarea miasteniei gravis

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate) sau postprandial (după mese)

Recomandari:

▪ SS-A (Ro) este compus din antigene proteice asociate cu ARN;

▪ anticorpi anti SS-A (Ro) apar la pacienţii care prezintă diferite boli ale ţesutului conjunctiv:

▪ sindromul Sjögren (o afecţiune autoimună care afectează în primul rând glandele

lacrimale şi salivare) - 90 % dintre pacienți

▪ Lupus eritematos sistemic (LES) ( 40-60 % din cazuri)

▪ Artrită reumatoidă.

▪ anticorpi anti SS-A (Ro) sunt asociaţi cu LES din copilărie, LES neonatal şi blocul atrioventricular

congenital la copiii ale căror mame sunt diagnosticate cu LES.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate) sau postprandial (după mese)

Recomandari:

▪ diagnosticul diferenţial al bolii inflamatorii intestinale (boala Crohn, respectiv rectocolită

ulcero-hemoragică);

▪ diagnosticul de boală Crohn/rectocolită ulcero-hemoragică nu trebuie să se bazeze pe

rezultatele testărilor serologice. Unii pacienţi cu boală Crohn pot să prezinte un nivel crescut de

ANCA, iar pacienţii cu rectocolită ulcero-hemoragică pot avea un nivel crescut de IgA şi/sau IgG

ASCA.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ în cazul suspiciunii de scleroză sistemică;

▪ pentru estimarea prognosticului în scleroza sistemică sau în prezenta unor simptome precoce

de sclerodermie.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate) sau postprandial (după mese)

Recomandari:

▪ Scl-70 (topoizomeraza 1) este o enzimă localizată la nivelul nucleului (inclusiv a nucleolului);

▪ anticorpi anti Scl-70 sunt specifici pentru sclerodermie (scleroza sistemica), fiind prezenți la 60

% dintre pacienţii cu această afecţiune. Sunt mai frecvent întâlniţi la pacienţii cu afectare

cutanată extinsă şi fibroză pulmonară interstiţială; prezenţa lor indică un prognostic

nefavorabil.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate) sau postprandial (după mese)

Recomandari:

▪ anticorpii anti SLA (soluble liver antigen) şi anti LP (liver-pancreas antigen) se leagă de aceeaşi

moleculă, de aceea au fost numiţi anticorpi anti SLA/LP.

▪ aceşti anticorpi au fost propuşi că marker specific pentru un al treilea tip de HAI, seronegativă

pentru anticorpii specifici HAI-1. Totuşi, tabloul clinic asemănător, alături de o suprapunere în

30 % din cazuri a seropozitivității în cazul anticorpilor anti SLA şi ASMA şi/sau ANA, sugerează

mai degrabă că anticorpii anti SLA sunt un marker adiţional important în diagnosticul HAI-1.

▪ in cazul pacienţilor care prezintă anticorpi anti SLA, evoluţia bolii este mai severă și rata de

recăderi este mai mare la întreruperea corticoterapiei.

▪ anticorpii anti SLA sunt prezenţi la 12-30 % dintre pacienţii cu hepatită autoimună criptogenică,

caracterizată printr-un tablou clinic asemănător HAI. ANA, ASMA și anticorpii anti LKM1 sunt

negativi la debutul bolii, dar pot să apară târziu în evoluția acesteia.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate) sau postprandial (după mese)

Recomandari:

▪ este indicată dozarea acestor anticorpi atunci când avem pacienți cu următoarele semne sau

simptome:

▪ rash malar (erupție sub forma de fluture la nivelul feței)

▪ erupție discoidală

▪ fotosensibilitate

▪ ulcerații la nivelul mucoaselor

▪ necroza avasculară

▪ anemie

▪ artrită sau artralgii(dureri la nivelul articulațiilor)

▪ serozită(inflamație a unei seroase d exemplu pleura)

▪ glomerulonefrită.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ diagnosticul și evaluarea pacienților cu miopatii.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ diagnosticarea şi monitorizarea unei infecţii streptococice de grup A, în special în cazul

complicaţiilor: febră reumatică, suprainfecţii tegumentare, glomerulonefrita.

▪ antistreptodornaza B este detectabilă la 80% dintre pacienţii cu infecţii tegumentare cu

streptococ.

▪ pentru monitorizarea evoluţiei infecţiei cu streptococ se determină ASLO.

Un titru nedetectabil nu exclude posibilitatea unei infecţii streptococice. Se recomandă

utilizarea metodelor microbiologice pentru diagnosticare.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ identificarea acestui tip de anticorpi la pacientii aflati sub tratament cu medicamente pe baza

de Streptokinaza sau la pacienții la care se recomanda un astfel de tratament (ex. tromboliza

indusă, din infarctul miocardic acut).

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate)

Recomandari:

▪ boala Addison;

▪ insuficiență suprarenală.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate)

Recomandari:

▪ identificarea persoanelor cu risc de a dezvolta diabet zaharat tip 1 (inclusiv rudele cu risc

crescut ale pacienţilor cu diabet zaharat)

▪ diagnostic diferențial diabet zaharat (tip 1/tip 2)

▪ diabet zaharat tip LADA (Latent Autoimmune Diabetes în Adults) - evaluarea necesităţii

administrării de insulina.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ diagnosticul miastenia gravis

▪ diagnosticul de miastenia gravis cu debut tardiv sau asociat cu timom și anticorpi anti-receptori

de acetilcolina absenți.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate)

Recomandari:

▪ determinarea răspunsului imunologic al unui pacient, după vaccinarea antidifterică;

▪ evaluarea imunodeficienței antidifterice.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: a jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ evaluarea răspunsului la vaccinarea anti-tetanos;

▪ diagnosticarea imunodeficienței anti-tetanos.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: a jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ identificarea persoanelor cu risc de a dezvolta diabet zaharat tip 1 (inclusiv rudele cu risc

crescut ale pacienţilor cu diabet zaharat şi pacientele cu diabet gestațional)

▪ diagnostic diferențial diabet zaharat (tip 1/tip 2)

▪ diabet zaharat tip LADA (Latent Autoimmune Diabetes în Adults) - evaluarea necesităţii

administrării de insulina.

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat:1 zi

Pregatire pactient:a jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ testarea anticorpilor hepatitei C se poate efectua in scop de screening si diagnostic al unei

infectii cu virusul hepatitei C;

▪ existenta unui diagnostic pozitiv de infectie acute sau cronice cu virusul hepatitei C;

▪ screening ul donatorilor de produse biologice (sange si derivate ale acestuia) si al donatorilor

de organe;

▪ screening prenatal pentru prevenirea transmiterii verticale a virusului de la mama la fat.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate) sau postprandial (după mese)

Recomandari:

▪ suspiciune de:

▪ boala mixtă de ţesut conjunctiv;

▪ LES;

▪ sclerodermie;

▪ poliartrită reumatoidă;

▪ polimiozită.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate) sau postprandial (după mese)

Recomandari:

▪ lupus eritematos sistemic (LES);

▪ tromboze;

▪ trombocitopenie;

▪ ischemie cerebrală;

▪ coree;

▪ epilepsie;

▪ avorturi recurente;

▪ moarte fetală intrauterine.

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat:1-2 zile

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate) sau postprandial (după mese)

Recomanadari:

▪ testarea anticorpilor anti-nucleari este indicata persoanelor care prezinta semne si simptome

asociate cu o boala autoimuna cum ar fi: dureri articulare/musculare, febra slaba persistenta,

oboseala persistenta, eruptie cutanata, caderea parului, amorteala sau furnicaturi la nivelul

mainilor sau picioarelor, inflamatie si deteriorare a organelor si tesuturilor .

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat: 1-2 zile

Pregatire pactient: a jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ inaintea unei transfuzii;

▪ monitorizarea imunohematologică a mamei și copilului;

▪ in cazul donatorilor de sânge;

▪ inaintea intervenției chirurgicale care ar putea necesita transfuzii.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate) sau postprandial (după mese)

Recomandari:

▪ anticorpii anti-spermatici exercită divese efecte asupra abilităţii de fertilizarea

spermatozoizilor, fiind bine cunoscut efectul inhibitor al acestora asupra motilităţii prin legare

de suprafaţa spermatozoizilor şi prin procese de aglutinare.

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat:1-2 zile

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate).

Recomandari:

▪ anticorpii anti transglutaminaza tisulara sunt considerati markeri serologici pentru boala

celiaca, enteropatie datorata intolerantei la gluten (present in grau, secara, orz).

▪ manifestari clinice:

▪ dureri abdominale;

▪ malabsorbtie;

▪ diaree;

▪ constipatie.

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat:1-2 zile

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate).

Recomandari:

▪ anticorpii anti transglutaminaza tisulara sunt considerati markeri serologici pentru boala

celiaca, enteropatie datorata intolerantei la gluten (present in grau, secara, orz).

▪ manifestari clinice:

▪ dureri abdominale;

▪ malabsorbtie;

▪ diaree;

▪ constipatie.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate)

Recomandari:

▪ trombocitopenii care nu pot fi explicate prin afectarea trombocitopoiezei sau prin prezenţa

splenomegaliei.

▪ diverse situaţii clinice ce pot sugera prezenţa trombocitopeniei indusă de anticorpi.

▪ pacienţi trombocitopenici ce necesită transfuzii cu concentrate trombocitare.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate) sau postprandial (după mese)

Recomandari:

▪ evaluarea pacienților cu testul ANA IIF (imunofluorescență indirectă) pozitiv și cu semne

clinice sugestive de afecțiune reumatismală sistemică;

▪ in general nu se recomandă efectuarea ENA în prezența unui rezultat ANA IIF negativ decât

dacă pacientul are semne clinice evidente de boală reumatismală și în special de sindrom

Sjögren sau polimiozită (testul ANA poate fi uneori negativ în prezența unor anticorpi față de

antigene foarte solubile, cum ar fi SS-A/Ro sau față de antigene citoplasmatice exprimate

insuficient pe preparatele Hep-2 sau alte țesuturi, cum ar fi Jo-1).

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: a jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ determinarea anticorpilor heterofili in serul pacientilor constituie un test rapid, util in

diagnosticul mononucleozei infectioase, afectiune produsa de virusul Epstein-Barr.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: a jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ anticorpii anti proteine P ribozomale sunt prezenţi la 40-90% din pacienţii cu lupus eritematos

sistemic (LES) asociat cu depresie şi/sau simptome psihotice;

▪ anticorpii anti proteine P ribozomale prezenţi la pacienţii cu psihoză lupică pot ajuta la

diferențierea acesteia de psihoză post corticoterapie (întâlnită frecvent la pacienții cu LES care

iau doze crescute de corticosteroizi pe perioade lungi);

▪ acest test este un instrument valoros în diagnosticul diferenţial al LES, mai ales în cazurile în

care anticorpii specifici acestei afecţiuni nu sunt prezenţi;

▪ un rezultat pozitiv este sugestiv pentru diagnosticul de LES şi poate indica afectarea sistemului

nervos central;

▪ un rezultat negativ nu exclude diagnosticul de LES la pacienţii cu tablou clinic sugestiv pentru

această afecțiune, deoarece majoritatea pacienţilor cu LES (neasociat cu tulburări psihice) nu

prezintă aceşti anticorpi.

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat: 1 zi

Pregatire pactient: a jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ diagnosticul infecției congenitale

▪ la pacienți cu TPHA, TPLA sau EIA pozitive și un test nontreponemic negativ, mai ales dacă nu

există un istoric recent de tratament

▪ un rezultat pozitiv al IgG indică o infecție din trecut cu Treponema pallidum.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate) sau postprandial (după mese)

Recomandari:

▪ titrul scăzut de AMA pot fi detectate şi în alte boli ale ficatului cum sunt: hepatită cronică

activă, ciroză criptogenică. Imunofluorescenţa indirectă este metoda de referinţă pentru

testarea AMA.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: a jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ utilitate în diagnosticul aspergilozei invazive şi în evaluarea răspunsului la tratament.

Proba recoltata: materii fecale

Durata rezultat: 1 zi

Pregatire pactient: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ campylobacter este o specie bacteriană care reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze ale

bolilor diareice la nivel mondial;

▪ această infecție este asociată cu consumul de carne de păsăre insuficient gătite, lapte crud și

apă contaminate;

▪ pacienții prezintă de obicei o boală diareică autolimitată care durează 5 până la 7 zile.

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ testul este recomandat pentru detectarea candidozei sistemice și invazive.

▪ prezența antigenului Candida indică faptul că la nivelul mucoasei, mecanismele de apărare,

specifice și nespecifice, ale gazdei au fost depășite.

▪ absența antigenului Candida nu exclude în mod neapărat Candida ca agent patogen și nici nu

înlătură rolul acestui fung în exacerbarea problemelelor pacienților.

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: a jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ prezența antigenului în oricare din lichidele organismului ( sânge, lichid cefalorahidian) indică

criptococcoză.

▪ nivelul crescut de antigen se asociază cu infecții mai severe, însă titrul nu poate fi utilizat

pentru monitorizarea infecției, deoarece antigenul poate persista o perioadă lungă de timp

după tratamentul infecției.

Proba recoltata: materii fecale

Durata rezultat: 1 zi

Pregatire pactient: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ testul este comandat atunci când o persoană este suspectată că a ingerat alimente sau apă

contaminată și are semne și simptome de infecție cu Giardia, precum: diaree prelungită, dureri

abdominale, crampe, greață, vărsături, sînge și mucus în scaun, deshidratare, dezechilibru

electrolitic și/sau alte complicații;

▪ pentru monitorizarea tratamentului.

Proba recoltata: materii fecale

Durata rezultat: 1 zi

Pregatire pactient: testul nu necesita o pregatire speciala. Este bine ca pacientul sa nu se afle

sub tratament antibiotic care ar putea interfera cu determinarea H. pylori.

Recomandari:

▪ diagnosticul infectiei cu H pylori

▪ pentru a determina eradicarea infectiei dupa finalizarea tratamentului.

Proba recoltata: urină spontana

Pregatire pactient: testul nu necesită o pregătire prealabilă

Recomandari:

▪ testarea pentru Legionella se recomandă mai ales în cazul unei pneumonii asociate cu

simptome gastrointestinale (diaree, grețuri) și/sau confuzie.

▪ prezența antigenului în urină confirmă infecția recentă sau în antecedente cu Legionella

pneumophila.

▪ un rezultat negativ nu infirmă o infecție cu Legionella.

▪ infecția poate fi determinată de alte serogrupuri de L.pneumophila sau de alte tipuri de

Legionella.

▪ existența unui titru foarte scăzut de antigen (sub limita de detecție a metodei).

Proba recoltata: materii fecale

Durata rezultat: 1 zi

Pregatire pactient: nu necesita o pregatire speciala

Recomanadari:

▪ senzatie de greata;

▪ diaree;

▪ varsaturi;

▪ stare generala de rau.

Proba recoltata: materii fecale

Durata rezultat: 1 zi

Pregatire pactient: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ suspiciune clinică de gastroenterită virală.

Proba recoltata: exsudat faringian

Durata rezultat: 1 zi

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate).Pacientul trebuie sa nu se spele pe dinti, sa nu bea

apa.

Recomandari:

▪ când o persoană prezintă durere în gât și alte simptome, care sugerează o eventuală infecție

streptococică;

▪ există suspiciune mai mare de infecție streptococică atunci când persoana afectată este un

copil și/sau dacă persoana a fost în contact strâns cu o persoană infectată.

Proba recoltata: sânge venos

Durata rezultat: 1 zi

Pregatire pactient: á jeun (pe nemâncate)

Recomandari:

▪ confirmarea expunerii la streptolizina streptococica;

▪ test util in diagnosticul conditiilor asociate cu infectii streptococice: reumatism articular acut,

glomerulonefrita, endocardita, scarlatina;

▪ monitorizarea regulata a pacientilor cu reumatism articular acut (la interval de 2-4 saptamani).

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: à jeun; tratamentul cu heparină va fi întrerupt cu 2 zile înaintea recoltării á

jeun (pe nemâncate) .

Recomandari:

▪ determinarea antitrombinei III fiziologic active permite diagnosticul deficienţei congenitale şi

dobândite a acesteia, condiţie asociată riscului de tromboză.

▪ deficienţa dobândită apare cel mai adesea ca rezultat al consumului acesteia, în urma unor

intervenţii chirurgicale majore sau în sindromul de coagulare intravasculară diseminată (CID)

asociat cu septicemie, nefroză, afecţiuni hepatice (hepatită, intoxicaţii cu droguri, alcoolism) şi

contraceptive ce conţin estrogeni.

▪ testul permite depistarea precoce a pacienţilor cu risc crescut de tromboză.

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: a jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ persoanele cu modificări vasculare aterosclerotice prezintă frecvent niveluri scăzute ale

apolipoproteinei A1. Un nivel scăzut al apolipoproteinei A1 poate fi considerat un factor de risc

pentru dezvoltarea procesului de ateroscleroză.

▪ niveluri scăzute ale apolipoproteinei A1 apar de asemenea, în dislipoproteinemii, hepatită

acută, ciroză hepatică şi la persoanele cu diabet tratat cu insulină.

▪ studiile efectuate au demonstrat faptul că determinarea apolipoproteinei A1 este utilă în

evaluarea riscului de ateroscleroză, alături de determinarea HDL şi LDL colesterolului.

▪ niveluri serice scăzute de HDL colesterol se corelează cu un risc crescut de boală arterială

coronariană. Totuşi, s-a sugerat că determinarea apolipoproteinei A1 asigură o evaluare mai

bună a riscului de boală arterială coronariană în comparaţie cu HDL.

▪ nivelul apolipoproteinei A1 se corelează, de asemenea, cu rata de supravieţuire şi cu factorii de

risc pentru pacienţii cu infarct miocardic şi boală vasculară periferică.

▪ măsurarea apolipoproteinei A1 poate fi utilă şi în diagnosticul bolii Tangier (absenţa

alfa-lipoproteinelor).

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: a jeun (pe nemancate)

Recomanadari:

▪ un nivel crescut de apolipoproteina B este frecvent întâlnit la pacienţii cu modificări vasculare

aterosclerotice, fiind un factor de risc pentru ateroscleroză.

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: a jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ evaluarea riscului de ateroscleroză

▪ hiperlipoproteinemia familiară de tip III.

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: a jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ detereminarea de IgE specifica al unui anumit alergen este utilizata in diagnosticul afectiunilor

alergice mediate IgE.

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: a jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ detereminarea de IgE specifica al unui anumit alergen este utilizata in diagnosticul afectiunilor

alergice mediate IgE.

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: a jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ detereminarea de IgE specifica al unui anumit alergen este utilizata in diagnosticul afectiunilor

alergice mediate IgE.

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: a jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ detereminarea de IgE specifica al unui anumit alergen este utilizata in diagnosticul afectiunilor

alergice mediate IgE.

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate)

Recomandari:

▪ monitorizare expunerii la argint.

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate)

Recomandari:

▪ analiză medicală de sânge utilă în suspiciunea de leucodistrofie metacromatică (boală

neurodegenerativă, transmisă autozomal recesiv, determinată de deficitul enzimei arilsulfataza

A);

▪ absenţa sau deficitul de arilsulfatază A determină acumularea de glicolipide sulfatate la nivelul

tecilor de mielină ale sistemului nervos, cu producerea progresivă a demielinizării.

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate)

Recomandari:

▪ analiză medicală care permite determinarea cantitativă a ARN-ului virusului hepatitei C în

plasma pacienților infectați (viremie, încărcătura virală);

▪ este foarte util în managementul pacienților cu infecție cronică, fiind de un real folos în

urmărirea răspunsului la tratamentul antiviral (nivelul încărcăturii virale scade atunci când

tratamentul este eficient).

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: a jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ testul permite cuantificarea ARN HDV în plasma pacienților infectați;

▪ este foarte util în managementul pacienților cu infecție cronică;

▪ testul detecteaza modificările încărcăturii virale survenite la pacienții cu hepatită cronică D

aflați sub tratament, fiind de un real folos în urmărirea răspunsului la tratamentul antiviral

(nivelul încărcăturii virale scade atunci cand tratamentul este eficient).

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: pacientul trebuie să evite consumul oricărui aliment ce conţine fructe de

mare 72 ore înaintea recoltării (aceste alimente cresc semnificativ nivelul arseniului urinar).

Recomandari:

▪ determinarea încărcării cu arseniu;

▪ diagnosticarea intoxicaţiilor.

Proba recoltata: urină spontana

Pregatire pactient: pacientul trebuie să evite consumul oricărui aliment ce conţine fructe de

mare 72 ore înaintea recoltării (aceste alimente cresc semnificativ nivelul arseniului urinar).

Recomandari:

▪ determinarea încărcării cu arseniu;

▪ diagnosticarea intoxicaţiilor.

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: a jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ aspergillus spp. poate cauza o infecţie cronică a sinusurilor paranazale, a ochilor sau a

plămânilor. Pot fi distinse trei tipuri de aspergiloză pulmonară :

▪ infecţia acută (bronhopneumonia, pneumonia);

▪ aspergilomul saprofit;

▪ aspergiloza bronhopulmonară alergică (mediată IgE).

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: a jeun (pe nemancate)

Recomandari:

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: a jeun (pe nemancate)

Recomandari:

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: a jeun (pe nemancate)

Recomandari:

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: a jeun (pe nemancate)

Recomandari:

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat: 1 zi

Pregatire pactient: à jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ de obicei, testul de bilirubina este recomandat impreuna cu alte teste de laborator (fosfataza

alcalina, transaminaze, GGT) pentru un pacient care prezinta semne de functionare anormala a

ficatului, in scop de diagnostic (hepatite, ciroze, tumori, etc);

▪ determinarea nivelului de bilirubina la nou-nascutii cu icter este considerata ingrijire medicala

standard;

▪ in caz de blocaje ale cailor biliare care transporta bila din ficat (calculi, stricturi, tumori);

▪ monitorizarea unei afectiuni hepatice existente;

▪ diagnosticul unor tulburari legate de sinteza sau distructia de globule rosii;

▪ testare in cazul pacientilor care prezinta semne de toxicitate la un medicament.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pacinet: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ ajută la diagnosticarea infecțiilor cauzate de Bartonella henselae.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pacinet: nu necesita pregatire speciala

Recomandari:

▪ suspicionarea boala ghearelor de pisică;

▪ prezenţa limfadenopatiei;

▪ cefalee;

▪ dureri articulare;

▪ greaţă;

▪ artralgii;

▪ exantem;

▪ scăderea poftei de mâncare;

▪ trombocitopenie;

▪ inflamarea glandei parotide.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: nu necesita pregatire speciala

Recomandari:

▪ diagnosticul infecției cu Bartonella, în special în contextul unei zgârieturi de pisică.

Proba recoltata: LCR + sange venos

Pregatire pacient-se aduce la cunostinta pacientului procedura de recoltare

Recomandari:

Determinarea de benzi oligoclonale în lichid cefalorahidian și în ser se recomandă pentru

diagnosticarea următoarelor afecțiuni ale sistemului nervos central:

▪ meningită - inflamația meningelui care acoperă măduva spinării și creierul;

▪ neurosifilis - sau sifilisul cerebral, cauzat de infectarea cu Treponema pallidum;

▪ tumori;

▪ scleroză multiplă.

Proba recoltata: sange venos

Pregătire pacient – à jeun (pe nemâncate)

Recomandari:

▪ concentraţia serică de beta 2-microglobulină este astfel un marker sensibil al capacităţii de

filtrare glomerulară a rinichilor, mai ales la copii. În plus, beta 2-microglobulina este un marker

bun de prognostic în mielomul multiplu şi în macroglobulinemia Waldenstrom şi în

monitorizarea şi evaluarea terapiei neoplaziilor limfatice. Un nivel crescut de beta 2-

microglobulină poate să apară şi în infecţia cu HIV, jucând un rol major în prognostic şi

monitorizarea terapeutică.

▪ concentraţii serice extrem de crescute la pacienţii dializaţi pot conduce la amiloidoza cu beta 2-

microglobulină.

▪ un nivel seric crescut de beta 2-microglobulină este un factor predictiv pentru o incidenţă

crescută a afecţiunilor cardiovasculare şi a mortalităţii cardiace.

Proba recoltata: LCR

Pregătire pactient: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ diagnosticarea bolii Alzheimer si urmarirea progresiei sale catre dementa Alzheimer.

Proba recoltata: sange venos

Pregătirea pacientului: à jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ nivelurile serice revin la normal în timpul terapiei anti-resorbtive;

▪ estul poate fi utilizat în monitorizarea terapiilor antiresorbtive la femeile aflate în

postmenopauză (ex: bisfosfonat, terapia de substituţie hormonală), în osteoporoză şi alte boli

osoase.

▪ schimbările induse de tratament pot fi demonstrate după doar câteva săptămâni de tratament.

Este dovedit faptul că beta-CTX poate fi utilizat în aprecierea pierderii densităţii osoase. Totuşi,

o corelaţie cu un risc crescut de fractură nu a fost demonstrată.

Proba recoltata: sange venos

Pregătirea pacientului : à jeun(pe nemancate)

Recomandari:

▪ beta-D-Glucan reprezintă o analiză medicală utilă pentru diagnosticarea și monitorizarea

tratamentului infecților fungice invazive.

Proba recoltata: urină spontana

Pregătire pacient : nu este necesară o pregatire speciala

Recomandari:

▪ o creştere a nivelului urinar de beta 2-microglobulină se asociază cu prezenţa afectării tubulare

renale de diverse cauze (expunerea la cadmiu, mercur, litiu, toxicitatea aminoglicozidică,

pielonefrită, nefropatie endemică balcanică - o formă de nefrită cronică interstiţială de etiologie

necunoscută), determinarea beta 2-microglobulinei urinare fiind utilă în diagnosticul şi

evaluarea ulterioară a afectării renale tubulointerstiţiale.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pacinet: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ testele genetice sunt folosite pentru a ajuta la confirmarea mutațiilor în genele producătoare

de alfa și beta globină.

▪ testarea ADN nu este efectuată în mod obișnuit, dar poate fi utilzată pentru a ajuta la

diagnosticarea talasemiei și pentru a determina starea purtătorului.

▪ deoarece rudele care transportă mutații pentru talasemie cresc riscul unei persoane de a

transporta aceași genă mutantă, se pot face studii de familie pentru a evalua statutul

purtătorului și tipurile de mutații prezente la ceilalți membri ai familiei, dacă acest lucru este

considerat necesar de către medic.

▪ testarea genetică a lichidului amniotic este utilizată în cazurile rare, în care fătul prezină un risc

crescut de talasemie. Acest lucru este important în special dacă ambii părinți dețin câte o

mutație, deoarece acestea sporesc riscul ca copilul lor să moștenească o combinație de gene

anormale, provocând o formă mai severă de talasemie.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: a jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ rezultatele testelor IgE specific la alergeni, asociate cu alte informații clinice sau de laborator,

permit identificarea alergenului (alergenilor) la care o persoană este sensibilă.

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat: 1 zi

Pregatire pactient: à jeun (pe nemancate) sau postprandial

Recomandari:

▪ evaluarea statutului acido-bazic.

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat: 1 zi

Pregatire pactient: à jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ cresterea valorilor bilirubinei directe se datoreaza eliminarii deficitare de pigment conjugat de

la nivel hepatic si biliar si apare in icterele colestatice sau cele hepatocelulare. Cauzele cele mai

frecvente ale cresterii BD sunt:

▪ obstructiile intrahepatice: sindrom Dubin Johnson, sindrom Rotor, colestaza indusa de

substante medicamentoase, icter postoperator, hepatita virala, ciroza hepatica;

▪ obstructii extrahepatice generate de formarea calculilor biliari, tumorilor sau stricturilor.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ deficitul de biotinidază este inclus în majoritatea programelor de screening nou-născuți.

▪ confirmarea diagnosticului în caz de suspiciune de deficit de biotinidază.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: a jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ stabilirea diagnosticului la persoanele afectate

▪ testarea rudelor adulte cu risc crescut in scop predictiv

▪ diagnostic prenatal.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: a jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ stabilirea diagnosticului la persoanele afectate

▪ testarea rudelor adulte cu risc crescut in scop predictiv

▪ diagnostic prenatal.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: a jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ stabilirea diagnosticului la persoanele afectate

▪ testarea rudelor adulte cu risc crescut in scop predictiv

▪ diagnostic prenatal.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: a jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ cele mai frecvente manifestăti clinice ale bolii sunt:;

▪ prezenţa piciorului scobit;

▪ forme particulare ale degetelor la mâini şi picioare;

▪ slăbiciune musculară;

▪ mers caracteristic (stepat, cosit), dat de slăbiciunea musculară a piciorului care cade, nu are

siguranţă;

▪ lipsa sensibilităţii nervoase (dificultate în distingerea unei înţepături de o atingere.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: a jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ cele mai frecvente manifestăti clinice ale bolii sunt:

▪ prezenţa piciorului scobit;

▪ forme particulare ale degetelor la mâini şi picioare;

▪ slăbiciune musculară;

▪ mers caracteristic (stepat, cosit), dat de slăbiciunea musculară a piciorului care cade, nu are

siguranţă;

▪ lipsa sensibilităţii nervoase (dificultate în distingerea unei înţepături de o atingere.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: a jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ boala Gaucher se mosteneste genetic si apare din cauza unei anomalii a genei GBA.

▪ aceasta afectiune apare la pacientul care are doi parinti ce ii transmit gene GBA cu anomalii.

▪ purtatorii genei GBA pot transmite gena afectata copilului, chiar daca boala Gaucher nu se

manifesta la ei.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: a jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ suspiciunea unei infecții cu B. pertussis;

▪ verificarea statusului imunitar (limitat);

▪ simptomatic: stadiu cataral (manifestări nespecifice), stadiu convulsiv (tuse uscată)

în cazul unei infectări;

▪ adulți cu evolutie nespecifică.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: a jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ suspiciunea unei infecții cu B. parapertussis patogenul determină un tablou clinic asemăntor

celui din infecția cu B. pertussis, dar cu o evoluție mai putin gravă: traheită, bronșită, tuse

specifică, frecvent fără febră.

Proba recoltata: sange venos/ LCR/ lichid punctie

Pregatire pactient: a jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ diagnosticul bolii Lyme.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: a jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ ajută la diagnosticarea infecției cu Borrelia Burgdorferi în corelație cu tabloul clinic.

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat:1-2 zile

Pregatire pactient: a jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ la pacienții cu simptomatologie sugestivă pentru borelioza Lyme: apariția unei leziuni cutanate

specifice, unice, la locul mușcăturii de căpușă (eritem migrans), însoțită de simptome

nespecifice ca febră, oboseală, cefalee și mialgii;

▪ la persoanele care locuiesc sau au tranzitat regiuni cu incidență crescută de boala Lyme;

▪ la persoanele care acuză mușcătură de căpușă (istoric de mușcătură de căpușă).

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat:1-2 zile

Pregatire pactient: a jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ la pacienții cu simptomatologie sugestivă pentru borelioza Lyme: apariția unei leziuni cutanate

specifice, unice, la locul mușcăturii de căpușă (eritem migrans), însoțită de simptome

nespecifice ca febră, oboseală, cefalee și mialgii;

▪ la persoanele care locuiesc sau au tranzitat regiuni cu incidență crescută de boala Lyme;

▪ la persoanele care acuză mușcătură de căpușă (istoric de mușcătură de căpușă).

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: a jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ testul determină anticorpiide tip IgG anti Borrelia burgdorferi sensu lato (termen care se referă

la specii strâns înrudite de Borrelia, responsabile de boala Lyme).

▪ in cadrul complexului Borrelia burgdorferi sensu lato, cele mai importante specii implicate în

producerea boreliozei sunt Borrelia burgdorferi sensu stricto, Borrelia afzelii, Borrelia garinii.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: a jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ testul determină anticorpii de tip IgM anti Borrelia burgdorferi sensu lato ( termen care se

referă la specii strâns înrudite de Borrelia, responsabile de boala Lyme).

▪ in cadrul complexului Borrelia burgdorferi sensu lato, cele mai importante specii implicate în

producerea boreliozei sunt Borrelia burgdorferi sensu stricto, Borrelia afzelii, Borrelia garinii și

Borrelia spielmannii.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: a jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ anticorpii de tip IgG pot să scadă după tratament, totuși un nivel crescut de anticorpi poate fi

întâlnit și în lipsa bolii active. În forma cronică de boală există o prevalență a anticorpilor de tip

IgG, cu un nivel scăzut sau nedetectabil al IgM;

▪ determinările IgG la nou-nascuți trebuie interpretate cu precauție, datorită transferului pasiv

de IgG matern de la mama la făt înaintea nașterii. Anticorpii de tip IgM sunt un indicator mai

util al infecției în cazul copiilor cu vârsta sub 6 luni.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: a jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ in forma cronică de boală există o prevalență a anticorpilor de tip IgG, cu un nivel scăzut sau

nedetectabil al IgM.

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat: 1 zi

Pregatire pactient: a jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ hipocalcemia neonatală datorată unei glande paratiroide imature, ducând la o lipsă de

simptome de hipocalcemie;

▪ boală critică;

▪ boală hepatică cronică;

▪ boala renală cronică;

▪ niveluri anormale ale calciului seric anormal;

▪ hiperparatiroidism / hipoparatiroidism;

▪ amorțeală în jurul gurii și în mâini și picioare;

▪ spasme musculare în jurul gurii și în mâini și picioare.

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat: 1 zi

Pregatire pactient: a jeun (pe nemancate)

▪ pacientul sa respecte o dieta neschimbata timp de 3 saptamani inainte de recoltare;

Recomandari:

▪ monitorizarea factorilor de risc crescut pentru boala coronariana;

▪ screening-ul dislipidemiilor primare si secundare;

▪ monitorizarea tratamentului dislipidemiilor.

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat: 1 zi

Pregatire pactient: a jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ creatinina serica se determina la prima examinare la pacienti asimptomatici sau simptomatici,

la pacienti cu manifestari urinare, hipertensiune, boli renale acute si cronice, boli extrarenale cu

diaree, varsaturi, transpiratii profuze, boli acute, postoperator sau la pacienti care necesita

ingrijiri medicale intensive, in sepsis, soc, politraumatisme, hemodializa, in boli metabolice

(diabet zaharat, hiperuricemie), sarcina, boli cu metabolism proteic crescut (mielom multiplu,

acromegalie), tratament cu medicamente nefrotoxice.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient:à jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ diagnosticul şi monitorizarea angioedemului ereditar.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ identificarea unei valori crescute de IgE specific la penicilină G semnifică o reacție alergică;

▪ trebuie luat în considerarea și o posibilă reacție alergică de încrucișare la alte tipuri de

antibiotice care fac parte din aceeași clasă, dar și la cefalosporine.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ determinarea de IgE specific al unui anumit alergen este utilizată în diagnosticul afecțiunilor

alergice mediate IgE.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ determinarea de IgE specific al unui anumit alergen este utilizată în diagnosticul afecțiunilor

alergice mediate IgE.

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat: 1 zi

Pregatire pactient: à jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ detectarea precoce în sindroamele cancerului ovarian ereditar;

▪ diagnosticul diferențial al maselor tumorale descoperite la nivelul pelvisului;

▪ monitorizarea terapiei aplicate în cadrul neoplaziilor;

▪ pentru a detecta recurența cancerului ovarian;

▪ evaluarea prognosticului bolii.

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat: 1 zi

Pregatire pactient: à jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ pentru screening-ul si diagnosticul cancerului de sân;

▪ pentru a determina recurența bolii dupa tratmentul cancerului de sân;

▪ pentru managementul metastazelor cancerului de sân.

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat: 1 zi

Pregatire pactient: à jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ determinarea CA 19-9 are ca scop principal diagnosticarea si monitorizarea adenocarcinomului

pancreatic, gastric si a tumorilor hepatobiliare;

▪ valorile CA 19-9 pot fi utilizate si pentru diagnosticul cancerului colorectal si monitorizarea

pacientilor cu aceasta afectiune atunci cand se insoteste de CEA si al cancerului ovarian alaturi

de CEA 125.

▪ in cadrul evaluarii preoperatorii a pacientilor care sufera de cancer pancreatic, prezenta în

sange a nivelelor ridicate ale markerului tumoral care depasesc 1000 U/mL contraindica acest

tip de tratament, fiind corelate cu dimensiunile si extinderea formatiunii maligne care in 96%

din cazuri se dovedeste a fi inoperabila;

▪ CA19-9 poate fi utilizat pentru monitorizarea raspunsului celulelor tumorale la terapia

chirurgicala, chimioterapica, radioterapica sau cu anticorpi monoclonali, o scaderea a nivelurilor

markerului tumoral confirmand eficacitatea tratamentului in timp ce valorile constante ale

acestuia sunt inalt sugestive pentru schimbarea metodelor de management al bolii.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ CA 50 nu are specificitate de organ, valori crescute fiind întâlnite în diferite tipuri de tumori

maligne, în special în cele gastrointestinale;

▪ de asemenea, CA 50 este crescut și în afecțiuni benigne ale ficatului și tractului biliar. -

relevanța clinică a CA 50 este similară cu cea a CA 19-9 – prezintă sensibilități similare pentru

cancerul pancreatic (80-90%) și cel gastric (45%).

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ valori crescute de CA 72-4 serice sunt găsite în cazul pacienţilor cu diverse afecţiuni benigne:

pancreatită, ciroză hepatică, boli pulmonare, boli reumatice, afecţiuni ginecologice, tumori

ovariene benigne, chiste ovariene, afecţiuni ale glandei mamare şi tulburări benigne ale

tractului gastrointestinal.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ diagnosticul expunerii acute sau cronice la cadmiu.

Proba recoltata: urina spontana

Pregatire pactient: à jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ diagnosticul expunerii acute sau cronice la cadmiu.

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat: 1-2 zile

Pregatire pactient: à jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ noduli tiroidieni cu aspect ”rece”;

▪ cancer tiroidian cu histologie neconcludenta;

▪ diaree rezistenta la tratament;

▪ rudele pacientilor cu sindromul neoplaziilor endocrine multiple ereditare tip 2;

▪ tumori neuroendocrine;

▪ monitorizare postoperatorie a carcinomului tiroidian medular.

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat: 1 zi

Pregătire pacient – à jeun (pe nemâncate).

Recomandari:

▪ screening-ul osteoporozei, la pacienții >50ani;

▪ in tetanie;

▪ fracturi spontane, dureri osoase, modificări osoase radiologice;

▪ tulburări de creștere;

▪ alterări dentare;

▪ nefro- sau urolitiază;

▪ nefrocalcinoză;

▪ poliurie, polidipsie;

▪ boala renală cronică;

▪ calculi biliari;

▪ pancreatită acută;

▪ diaree recurentă;

▪ malabsorbție;

▪ post tiroidectomie și paratiroidectomie;

▪ crampe musculare, spasme, furnicături și amorțeli în zona degetelor și a gurii;

▪ hiperparatiroidism;

▪ tumori;

▪ boli tiroidiene, testiculare, ovariene, adrenal;

▪ boli granulomatoase;

▪ post transplant de rinichi;

▪ rezultat anormal sau incert electrocardiogramă (EKG);

▪ slăbiciune, lipsă de energie, lipsa poftei de mâncare, stări de greață și vomă;

▪ constipație, durere de burtă;

▪ ca parte dintr-un set de analize de rutină.

Proba recoltata: urină (eșantion din urina colectată în interval de 24 ore)

Durata rezultat: 1 zi

Pregătire pacient –la ora 7 dimineaţa pacientul urinează şi nu reţine această urină; apoi

colectează într-un vas curat de 2-3 litri toate emisiile de urină până la ora 7 dimineaţa în ziua

următoare, inclusiv; omogenizează (prin agitare) urina recoltată; măsoară întreaga cantitate;

reţine aprox. 10 mL într-un pahar de plastic de unică folosinţă pentru urină.Proba se păstrează

la 2-8°C în timpul colectării şi ulterior, până se lucrează efectiv.

Recomandari:

▪ se recomanda determinarea calciului urinar in: hipoparatiroidism, rahitism, osteomalacie,

hipercalcemia hipocalciurica familiala (benigna), steatoree, insuficienta renala, carcinom

metastatic de prostata.

Proba recoltata: materii fecale

Durata rezultat : 1-2 zile

Pregătire pacient : nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ atunci când o persoană prezintă simptome care sugerează inflamația sistemului digestiv, iar

medicul dorește să facă distincția între BII și o stare intestinală neinflamatorie

▪ semnele și simptomele BII vor varia de la o persoană la alta și de-a lungul timpului.

▪ acestea pot include una sau mai multe din următoarele :

▪ diaree sangvină sau apoasă

▪ crampe abdominale sau durere

▪ febră

▪ slăbire

▪ sângerare rectală

▪ slăbiciune

▪ poate fi efectuat atunci când medicul dorește să determine dacă este necesară sau nu o

colonoscopie.

▪ atunci când o persoană a fost diagnosticată cu BII, poate fi comandat un test de calprotectină

ori de câte ori se suspectează un puseu inflamator, atât pentru a confirma activitatea bolii, cât

și pentru a evalua severitatea acesteia.

Proba recoltata: materii fecale

Durata rezultat: 1 zi

Pregatire pactient: nu necesita pregatire speciala.

Indicatii:

▪ diferentierea pacientilor cu sindrom de colon iritabil de cei cu boli inflamatorii intestinale;

▪ monitorizarea activitatii inflamatorii la pacientii cu boli inflamatorii intestinale.

Proba recoltata: sânge venos

Pregătire pacient –à jeun (pe nemancate)

Recomandari:

▪ documentarea unei infectii recente in special in artrita reactiva si sindromul Guillan-Barré.

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: a jeun (pe namancate)

Recomandari:

▪ cel puţin un membru al familiei cu cancer colorectal;

▪ istoric personal sau familial de polipi colorectali sau cancer colorectal;

▪ istoric personal de un sindrom de cancer ereditar colorectal suspectat sau confirmat;

▪ membrii ai familiei diagnosticaţi la o vârstă tânără;

▪ membrii ai familiei diagnosticat cu o formă rară de cancer;

▪ un membru al familiei care prezintă o mutație genetică cu susceptibilitate pentru cancer;

▪ antecedente de malignități anterioare.

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: a jeun (pe namancate)

Recomandari:

▪ multipli membri ai familiei cu cancer prostatic;

▪ membrii ai familiei diagnosticaţi cu cancer de prostată la o vârstă tânără;

▪ membrii ai familiei diagnosticaţi cu alte tipuri de cancer (inclusive mamar, ovarian şi

pancreatic);

▪ multiple tipuri de cancer la aceasi membru al familiei;

▪ cel puţin un membru al familiei care prezintă o mutație genetică cu susceptibilitate pentru

cancer;

▪ istoric personal de malignități anterioare.

▪ gene cuprinse în panel: ATM, BRCA1, BRCA2, CHEK2, EPCAM, HOXB13, MLH1, MSH2, MSH6,

NBN, PALB2, PMS2, PTEN, RAD51D, TP53.

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: a jeun (pe namancate)

Recomandari:

▪ multipli membri de familie cu diverse forme de cancer în aceeaşi ramură a familiei

▪ istoric personal/familial de cancer gastric ereditar;

▪ un membru al familiei care a fost diagnosticat cu o mutație genetică cu susceptibilitate pentru

cancer;

▪ gene cuprinse în panel: APC, MSH2, SDHD, BMPR1A, MSH6, SMAD4, CDH1, PMS2, STK11,

EPCAM, SDHB, TP53, MLH1, SDHC.

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: a jeun (pe namancate)

Recomandari:

▪ analiza medicalaCandida albicans IgG (Gm5) - "plamanul fermierului" este utilizata in

identificarea titrului de anticorpi IgG la alergenul specific.

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: a jeun (pe namancate)

Recomandari:

▪ pentru a determina dacă pacientul respectă schema terapeutică;

▪ menţinerea concentraţiei medicamentoase într-un interval terapeutic. Se va evita

supradozarea medicaţiei, care produce efecte secundare nedorite, cât şi subdozarea ei, care

împiedică efectul therapeutic;

▪ alte afecţiuni asociate şi/sau medicaţii pot influenţa nivelul seric de antiepileptice;

▪ monitorizarea în cazul în care apar modificări ale dozajului unor medicamente.

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: a jeun (pe namancate)

Recomandari:

▪ determinarea de IgE specific al unui anumit alergen este utilizată în diagnosticul afecțiunilor

alergice mediate IgE

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: a jeun (pe namancate)

Recomandari:

▪ evaluarea carnitinei in ser si urina constituie un test screening recomandat pacientilor

suspectati de tulburari primare ale ciclului carnitinei sau tulburari secundare ale nivelului

acesteia ca rezultat al acidemiilor organice si al tulburarilor oxidarii acizilor grasi.

Proba recoltata: urina spontana

Pregatire pactient: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ evaluarea carnitinei in ser si urina constituie un test screening recomandat pacientilor

suspectati de tulburari primare ale ciclului carnitinei sau tulburari secundare ale nivelului

acesteia ca rezultat al acidemiilor organice si al tulburarilor oxidarii acizilor grasi.

Proba recoltata: urină (eșantion din urina colectată în interval de 24 ore)

Pregătire pactient: inainte și în timpul recoltării se evită consumul de cafeină și alcool, fumatul,

stresul, exercițiile fizice intense și postul alimentar;

▪ la ora 7 dimineaţa pacientul urinează şi nu reţine această urină; apoi colectează într-un vas

curat de 2-3 litri toate emisiile de urină până la ora 7 dimineaţa în ziua următoare, inclusiv;

omogenizează (prin agitare) urina recoltată; măsoară întreaga cantitate; reţine aprox. 10 mL

într-un pahar de plastic de unică folosinţă pentru urină.Proba se păstrează la 2-8°C în timpul

colectării şi ulterior, până se lucrează efectiv.

Recomandari:

▪ determinarea cantitativă a catecolaminelor urinare şi plasmatice este utilă nu numai în

diagnosticul diferenţial al hipertensiunii, dar şi pentru evaluarea altor aspecte clinice şi

farmacologice. Adrenalina şi noradrenalina sunt indicatori ai activităţii sistemului nervos

simpatic, concentraţiile acestora fiind parametri importanţi în insuficienţa cardiacă congestivă,

boli coronariene, diabet zaharat, arterioscleroza etc.

Proba recoltata: sange venos

Pregătire pactient:

▪ se evită situaţiile cauzatoare de stres;

▪ se evită administrarea medicamentelor cu cca. 1 săptămână înainte de determinare;

▪ se evită consumul de cafea, ceai, nicotină, banane, brânză, nuci, ciocolată şi ouă.

Recomandari:

▪ determinarea cantitativă a catecolaminelor urinare şi plasmatice este utilă nu numai în

diagnosticul diferenţial al hipertensiunii, dar şi pentru evaluarea altor aspecte clinice şi

farmacologice. Adrenalina şi noradrenalina sunt indicatori ai activităţii sistemului nervos

simpatic, concentraţiile acestora fiind parametri importanţi în insuficienţa cardiacă congestivă,

boli coronariene, diabet zaharat, arterioscleroza etc.

Proba recoltata: sânge venos

Pregătire pacient : a jeun (pe nemancate) sau postprandial

Recomandari:

▪ screening-ul persoanelor suspectate de abuz de alcool, la care alte teste sunt negative;

▪ identificarea alcoolicilor cronici dintre persoanele traumatizate, pentru a preveni complicaţiile

posttraumatice;

▪ identificarea persoanelor cu risc de a dezvolta dependenţă;

▪ monitorizarea pe termen lung a recăderilor la pacienţii aflaţi sub tratament.

Proba recoltata: sânge venos

Durata rezultat: 1 zi

Pregătire pacient : à jeun (pe nemâncate)

Recomandari:

▪ monitorizarea pacienţilor (răspuns la tratament, posibil indicator al recurenţei tumorale şi al

prognosticului) cu diferite neoplazii (cancer colorectal, mamar, pulmonar, gastric, pancreatic,

ovarian).

Proba recoltata: sânge venos

Durata rezultat: 1-2 zile

Pregătire pacient : à jeun (pe nemâncate)

Recomandari:

▪ stabilirea diagnosticului de lupus eritematos sistemic;

▪ poliartrita reumatoida;

▪ boala Hodgkin.

Proba recoltata: sânge venos

Pregătire pacient : à jeun (pe nemâncate)

Recomandari:

▪ nivelul scăzut al ceruloplasminei se întâlneşte şi la pacienţii cu insuficienţă hepatică şi

sindroamele cu pierderi de proteine (sindroame nefrotice, malabsorbţie).

▪ nivelul crescut de ceruloplasmină se observă în reacţiile de fază acută (nivelul de

ceruloplasmină creşte mai lent în comparaţie cu cel al reactanţilor de fază acută), în colestază,

în sarcină, în cazul utilizării contraceptivelor orale, în intoxicaţia cu cupru.

Proba recoltata: sânge venos

Pregătire pacient : à jeun (pe nemâncate)

Recomandari:

▪ monitorizarea progresiei bolii sau a răspunsului la tratament la copii și adulți cu boală Gaucher.

Proba recoltata: sânge venos

Pregătire pacient : à jeun (pe nemâncate)

Recomandari:

▪ anticorpii IgG se consideră markeri ai contactului cu agentul patogen, indiferent de stadiul

bolii;

▪ un rezultat negativ poate fi datorat unui titru scăzut de anticorpi la debutul infecției;

▪ in cazul persistenței suspiciunii de infecție se recomandă repetarea testării după 2-3

săptămâni.

Proba recoltata: sânge venos

Pregătire pacient : à jeun (pe nemâncate)

Recomandari:

▪ anticorpii de tip IgM sunt caracteristici pentru infecția acută;

▪ un rezultat negativ poate fi datorat unui titru scăzut de anticorpi la debutul infecției;

▪ in cazul persistenței suspiciunii de infecție se recomandă repetarea testării după 2-3

săptămâni.

Proba recoltata: sânge venos

Pregătire pacient : à jeun (pe nemâncate)

Recomandari:

▪ diagnosticul serologic constă în evidenţierea anticorpilor IgA, IgM, IgG. O creştere de cel puţin

patru ori a titrului anticorpilor IgG în serul al doilea, recoltat la un interval de aproximativ 14

zile, comparativ cu primul ser sau un titru semnificativ al anticorpilor IgM pledează pentru o

infecţie acută cu Chlamydia psittaci.

Proba recoltata: sânge venos

Pregătire pacient : à jeun (pe nemâncate)

Recomandari:

▪ diagnosticul serologic constă în evidenţierea anticorpilor IgA, IgM, IgG. O creştere de cel puţin

patru ori a titrului anticorpilor IgG în serul al doilea, recoltat la un interval de aproximativ 14

zile, comparativ cu primul ser sau un titru semnificativ al anticorpilor IgM pledează pentru o

infecţie acută cu Chlamydia psittaci.

Proba recoltata: femei: secreție exo/endocervicală, secreție vaginală (ThinPrep), urină-spot

(primul jet de urina recoltata la cel puțin 2 ore de la ultima micțiune); bărbați: secreție uretrală

(ThinPrep), urină-spot (primul jet de urina recoltata la cel puțin 2 ore de la ultima micțiune.

Pregătire pacient : à jeun (pe nemâncate)

Recomandari:

▪ la bărbaţi, infecţia se manifestă de obicei prin uretrită acută, cu un exudat purulent;

▪ la femei, infecţia este localizată de obicei la nivelul colului uterin, dar poate evolua şi la nivelul

vaginului şi al uterului.

Proba recoltata: sânge venos

Pregătire pacient : à jeun (pe nemâncate)

Recomandari:

▪ prezența anticorpilor de tip Ig A este asociată cu o infecție activă, fie că este vorba de o infecție

primară, cronică sau reinfecție.

Proba recoltata: sânge venos

Durata rezultat:1-2 zile

Pregătire pacient : à jeun (pe nemâncate)

Recomandari:

▪ testarea anticorpilor de tip IgG este utilă în screening-ul infecției;

▪ de asemenea, poate fi folosită pentru analiza serurilor-perechi, pentru demonstrarea unei

creșteri semnificative de anticorpi, ca urmare a unei infecții recente sau recurente.

Proba recoltata: sânge venos

Durata rezultat:1-2 zile

Pregătire pacient : à jeun (pe nemâncate)

Recomandari:

▪ determinarea infectiei acute sau cronice.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: a jeun(pe nemancate) sau postprandial

Recomandari:

▪ monitorizarea tratamentului cu ciclosporină.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: a jeun(pe nemancate) sau postprandial

Recomandari:

▪ determinarea de IgE specific al unui anumit alergen este utilizată în diagnosticul afecțiunilor

alergice mediate IgE.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: a jeun(pe nemancate) sau postprandial

Recomandari:

▪ rată a filtrării glomerulare moderat scăzută (între 80 şi 40 mL/min);

▪ pacienţi cu insuficiență renală acută care necesită administrarea de medicamente cu eliminare

renală;

▪ vârstnici, copii, gravide cu suspiciune de pre-eclampsie, diabetici, pacienţi cu diverse afecţiuni

muscular / cu transplant renal.

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat: 1 zi

Pregatire pactient: a jeun(pe nemancate) sau postprandial

Recomandari:

▪ screening al statusului imunitar si permite depistarea persoanelor seronegative (nu au trecut

prin infectie) si necesita aplicarea de masuri profilactice.

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat: 1 zi

Pregatire pactient: a jeun(pe nemancate) sau postprandial

Recomandari:

▪ suspiciunea unei infectii cu citomegalovirus;

▪ monitorizarea eficacitatii terapiei antivirale la pacientii cu infectii cronice.

Proba recoltata: LCR

Pregătire pacient : nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ infecţia posttransfuzională cu CMV poate să apară la orice vârstă şi clinic reproduce tabloul

mononucleozei infecţioase;

▪ triajul serologic pentru CMV al sângelui transfuzat persoanelor imunodeficiente se impune

pentru că infecţiile cu CMV pot fi grave în cazul acestor pacienţi şi, în plus, pot compromite

intervenții chirurgicale importante, cum ar fi grefele de organ sau chirurgia cardiacă.

Proba recoltata: lichid amniotic

Pregătire pactient:nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ infecţia posttransfuzională cu CMV poate să apară la orice vârstă şi clinic reproduce tabloul

mononucleozei infecţioase. Triajul serologic pentru CMV al sângelui transfuzat persoanelor

imunodeficiente se impune pentru că infecţiile cu CMV pot fi grave în cazul acestor pacienţi şi,

în plus, pot compromite intervenții chirurgicale importante, cum ar fi grefele de organ sau

chirurgia cardiacă.

Proba recoltata: sange venos

Pregătire pactient: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ infecţia posttransfuzională cu CMV poate să apară la orice vârstă şi clinic reproduce tabloul

mononucleozei infecţioase. Triajul serologic pentru CMV al sângelui transfuzat persoanelor

imunodeficiente se impune pentru că infecţiile cu CMV pot fi grave în cazul acestor pacienţi şi,

în plus, pot compromite intervenții chirurgicale importante, cum ar fi grefele de organ sau

chirurgia cardiacă.

Proba recoltata: urina spontana

Pregătire pactient: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ infecţia posttransfuzională cu CMV poate să apară la orice vârstă şi clinic reproduce tabloul

mononucleozei infecţioase. Triajul serologic pentru CMV al sângelui transfuzat persoanelor

imunodeficiente se impune pentru că infecţiile cu CMV pot fi grave în cazul acestor pacienţi şi,

în plus, pot compromite intervenții chirurgicale importante, cum ar fi grefele de organ sau

chirurgia cardiacă.

Proba recoltata: sange venos

Pregătire pactient: a jeun (pe nemancate) sau postprandial

Recomandari:

▪ aviditatea evidenţiază puterea legăturii dintre anticorpii IgG anti Cytomegalovirus şi un antigen

fixat de faza solidă;

▪ astfel, în cursul reacţiei imunoenzimatice, se formează legături de tip antigen-anticorp.

Spălarea cu agent de disociere schimbă aceste legături, astfel încât anticorpii cu aviditate înaltă

rămân legaţi la faza solidă şi sunt detectaţi, în timp ce anticorpii cu aviditate scăzută sunt

eliminaţi;

▪ testul permite excluderea infecţiilor primare recente (<3 luni).

Proba recoltata: urină (eșantion din urina colectată în interval de 24 ore)

Pregatire pacinet:-la ora 7 dimineaţa pacientul urinează şi nu reţine această urină; apoi

colectează într-un vas curat de 2-3 litri toate emisiile de urină până la ora 7 dimineaţa în ziua

următoare, inclusiv; omogenizează (prin agitare) urina recoltată; măsoară întreaga cantitate;

reţine aprox. 10 mL într-un pahar de plastic de unică folosinţă pentru urină.Proba se păstrează

la 2-8°C în timpul colectării şi ulterior, până se lucrează efectiv.

Recomandari:

▪ determinarea nivelului de citrat urinar este indicată atunci când pacientul are deja un

diagnostic ce implică afectarea renală sau când pacientul are simptome ce pot sugera

disfuncționalități la nivelul rinichilor.

▪ totodată, analiza este recomandată pacienților cu litiază renală calcică, iar în cazul pacienților

cu diagnostic de litiază renală sau acidoză tubulară renală, analiza are scopul de a monitoriza

felul în care pacientul răspunde la tratamentul administrat.

Proba recoltata: sange venos

Pregătire pactient: a jeun (pe nemancate) sau postprandial

Recomandari:

▪ analiza medicala Cladosporium herbarum IgG (Gm2) - "plamanul fermierului" este utilizata in

identificarea titrului de anticorpi IgG la alergenul specific.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ analiză medicală utilă pentru monitorizarea tratamentului cu clindamicină.

Proba recoltata: sange venos

Pregătire pacient : recoltarea probei de sânge se face imediat înainte de administrarea dozei

programate de clobazam.

Recomandari:

▪ monitorizarea tratamentului cu clobazam.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ analiză medicală utilă pentru monitorizarea tratamenului cu clonazepam.

Proba recoltata: LCR

Pregătire pactient: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ monitorizarea bolii sclerotice laterale amiotrofice;

▪ monitorizarea meningitei bacteriane;

▪ monitorizarea meningitei tuberculoase.

Proba recoltata: lichid puncție

Pregătire pactient: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ monitorizarea bolii sclerotice laterale amiotrofice;

▪ monitorizarea meningitei bacteriane;

▪ monitorizarea meningitei tuberculoase.

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat: 1 zi

Pregatire pacient : à jeun (pe nemancate) sau postprandial.

Recomandari:

▪ investigarea echilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic in anumite conditii patologice:

insuficienta suprarenaliana, mucoviscidoza, sindroame diareice si varsaturi, diabet zaharat,

hiperparatiroidism, abuzuri de medicamente;

▪ in conditii de urgenta este cel mai putin important electrolit, dar este in mod special important

in corectarea alcalozei hipopotasemice.

Proba recoltata: urină (eșantion din urina colectată în interval de 24 ore)

Durata rezultat: 1 zi

Pregatire pacinet: la ora 7 dimineaţa pacientul urinează şi nu reţine această urină; apoi

colectează într-un vas curat de 2-3 litri toate emisiile de urină până la ora 7 dimineaţa în ziua

următoare, inclusiv; omogenizează (prin agitare) urina recoltată; măsoară întreaga cantitate;

reţine aprox. 10 mL într-un pahar de plastic de unică folosinţă pentru urină.Proba se păstrează

la 2-8°C în timpul colectării şi ulterior, până se lucrează efectiv.

Recomandari:

▪ investigarea echilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic in anumite conditii patologice:

insuficienta suprarenaliana, mucoviscidoza, sindroame diareice si varsaturi, diabet zaharat,

hiperparatiroidism, abuzuri de medicamente;

▪ in conditii de urgenta este cel mai putin important electrolit, dar este in mod special important

in corectarea alcalozei hipopotasemice.

Proba recoltata: materii fecale

Durata rezultat: 1 zi

Pregatire pactient: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ testele pentru detectarea toxinelor Clostridium difficilae sunt folosite pentru a diagnostica

diareea și alte afecțiuni și complicații cauzate de toxina produsă de Clostridium difficile;

▪ testul poate fi recomandat atunci când o persoană spitalizată are scaune frecvente, apoase,

timp mai mult de 3 zile, dureri abdominale, febră și/sau greață în timpul sau după un tratament

cu antibiotic sau în urma unei intervenții chirurgicale gastro-intestinale;

▪ testarea poate fi recomandată pentru ambulator, atunci când o persoană dezvoltă aceste

simptome în decurs de 6-8 săptămâni după administrarea antibioticelor, la câteva zile după

chimioterapie sau atunci când persoana are tulburări gastrointestinale cornice, pe care medicul

le suspectează a fi complicate de o infecție cu Clostridium difficile;

▪ testele pot fi recomandate pentru a ajuta la diagnosticarea cauzei diareei, atunci când nu s-au

detectat alte cauze infecțioase sau neinfecțioase;

▪ atunci când o persoană tratată pentru diareea asociată cu antibiotic sau colită, recidivează și

simptomele reapar, testarea poate fi recomandată pentru a confirma prezența toxinei;

▪ testarea nu trebuie recomandată pentru a monitoriza eficacitatea tratamentului sau pentru cei

care sunt simptomatici;

▪ repetarea testării după un rezultat pozitiv nu este recomandată și nu oferă informații clinice

utile. Testele moleculare pot rămâne pozitive săptămâni după ce o persoană este vindecată și

asimptomatică.

Proba recoltata: urină spontana

Pregătire pacient : nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ monitorizarea pacienților purtători de proteză metalică de şold datorită eliberării semnificative

a ionilor metalici, în principal, de cobalt, în organism;

▪ monitorizarea persoanelor care sunt expuse la cantităţi mari de cobalt (medii industriale);

▪ intoxicaţii cu cobalt;

▪ anemia cu deficit de vitamina B12.

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat: 1 zi

Pregătire pacient : à jeun (pe nemâncate)

Recomandari:

▪ diagnostic diferential al anemiilor;

▪ evaluarea starii nutritionale;

▪ monitorizarea tratamentului cu substitutie de fier;

▪ diagnosticul supraincarcarii cu fier.

Proba recoltata: sange venos

Pregătire pacient : à jeun (pe nemâncate)

Recomandari:

▪ deficienţa CoQ poate duce la afectarea transportului de electroni în lanţul respirator

mitocondrial, cu proliferarea radicalilor de oxigen, având ca şi urmare creşterea stresului

oxidativ şi în final intensificarea peroxidării lipidelor.Toate acestea sunt considerate ca fiind

cauze pentru o serie de afecţiuni cum ar fi bolile cardiovasculare, cancerul sau maladii

neurodegenerative precum Parkinson.Mai multe studii au indicat că suplimentarea dietei cu

CoQ scade riscul de boli cardiovasculare.

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat: 1 zi

Pregătire pacient : à jeun (pe nemâncate)

Recomandari:

▪ principalul rol al HDL colesterolului în metabolismul lipidic este de a prelua şi transporta

colesterolul de la țesuturile periferice (inclusiv endoteliul vascular) la ficat, cu rol protector faţă

de bolile cardiace;

▪ un nivel scăzut de HDL colesterol este asociat cu un risc crescut de boală coronariană,

determinarea HDL colesterolului fiind un instrument util în identificarea pacienţilor cu risc

crescut de boală coronariană;

▪ diagnosticul hiperlipoproteinemiilor.

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat: 1 zi

Pregătire pacient : à jeun (pe nemâncate)

Recomandari:

▪ lipoproteinele au rol în solubilizarea şi transportul colesterolului şi a trigliceridelor în circulaţia

sanguina;

▪ proporţia dintre proteine şi lipide determină densitatea lipoproteinelor şi constituie baza

clasificării lor;

▪ principalul rol al LDL colesterolului în metabolismul lipidic este de a prelua şi transporta

colesterolul de la ficat la ţesuturile periferice;

▪ LDL colesterolul joacă un rol cheie în patogeneza aterosclerozei şi a bolii coronariene. -o

creştere a LDL colesterolului se asociază cu un risc crescut de boală coronariană, chiar și în cazul

în care nivelul colesterolului total se situează în limite normale.

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat: 1 zi

Pregătire pacient : à jeun (pe nemâncate)

Recomandari:

▪ din punct de vedere clinic, constituie un indicator al unei posibile intoxicatii cu insecticide;

▪ se determina de asemenea pentru a evalua functia hepatica;

▪ screening-ul preoperator al colinesterazei serice este folosit pentru a depista pacientii cu

forme atipice ale acestei enzime, care risca sa prezinte apnee prelungita dupa administrarea de

anestezice de tip blocante muscular.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate)

Recomandari:

▪ în cazul unui nivel nedetectabil al complementului total (CH50);

▪ pentru diagnosticarea deficitului congenital al complementului C1;

▪ pentru investigarea unui deficit al C1 inhibitor-esterazei.

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat: 1 zi

Pregătire pacient : à jeun (pe nemâncate)

Recomandari:

▪ infecții bacteriene trenante;

▪ edeme;

▪ inflamații;

▪ suspiciuni de boală autoimună cum este lupusul.

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat: 1 zi

Pregătire pacient : à jeun (pe nemâncate)

Recomandari:

▪ suspiciune de deficit ereditar sau dobândit (asociat cu afecţiuni imunologice ce induc un

hipercatabolism al complementului: LES, boala serului, hepatita cronică activă, anumite

glomerulonefrite);

▪ evaluarea gradului de activitate a bolii în LES;

▪ confirmarea diagnosticului de angioedem ereditar, atunci când nivelul de C1 inhibitor este

scăzut.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate)

Recomandari:

▪ analiză medicală de laborator utilizată în cazul suspiciunii unei tulburări a sistemului

complementului (deficit ereditar sau dobândit).

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient:nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ afecţiuni de natura infecţioasă ( endocardita bacteriană subacuta, mononucleoza infecţioasă,

hepatita virală B, tripanosomiaza etc.);

▪ afecţiuni autoimune (lupus eritematos sistemic, poliartrita reumatoida, tiroidita,

crioglobulinemie, ciroza biliară);

▪ boala serică;

▪ limfom Hodgkin, leucemii;

▪ glomerulonefrita proliferativă difuza.

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat:1 zi

Pregatire pactient: à jeun/postprandial

Recomandari:

▪ pancitopenie idiopatica (diminuare a elementelor nucleate sanguine de cauza necunoscuta);

▪ anemie macrocitara;

▪ mielom multiplu.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ determinarea Copeptinei (Copeptina-Pro-AVP; Provasopresina) este recomandată în

diagnosticarea diabetului insipid și a sindromului de secreție inadecvată de hormon antidiuretic

(SIADH).

Proba recoltata: materii fecale

Durata rezultat:1 zi

Pregatire pactient: nu necesita pregatire speciala.

Recomandari:

▪ diagnosticul diferential al sindroamelor diareice acute.

Proba recoltata: materii fecale

Durata: 3 zile

Pregatire pactient:nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ principalele simptome care ridica suspiciunea unei infectii bacteriene sau fungice ale

intestinului sunt reprezentate de catre:

▪ sindrom diareic;

▪ crampe abdominale;

▪ eliminarea de materii fecale cu mucus sau striuri sangvinolente;

▪ febra,varsaturi.

Proba recoltata: materii fecale

Durata rezultat: 3 zile

Pregatire pactient:nu necesita pregatire speciala

Recomandari:

▪ principalele simptome care ridica suspiciunea unei infectii bacteriene sau fungice ale

intestinului sunt reprezentate de catre:

▪ sindrom diareic;

▪ crampe abdominale;

▪ eliminarea de materii fecale cu mucus sau striuri sangvinolente;

▪ febra,varsaturi.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: a jeun(pe nemancate) sau postprandial

Recomandari:

▪ analiza mutaţiei genice confirmă diagnosticul clinic, aduce informaţii suplimentare în ceea ce

priveşte prognosticul (anticipaţie în funcţie de numărul repetiţiilor de trinucleotide) şi permite

diagnosticul la rudele sănătoase, dar purtătoare de mutaţie care vor dezvolta boala ulterior

(diagnostic molecular presimptomatic).

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient:nu necesita pregatire speciala

Recomandari:

▪ terapia de monitorizare a cetoacidozei diabetice;

▪ investigarea diagnosticului diferențial al oricărui pacient care se prezintă la camera de urgență

cu hipoglicemie, acidoză, ingestie suspectată de alcool sau o creștere inexplicabilă a valorilor

ionilor;

▪ la copii și adolescenți, prezența sau absența cetonemiei/uriei este o componentă esențială în

diagnosticul diferențial al deficiențelor congenitale ale metabolismului;

▪ Beta-hidroxibutiratul seric este un parametru cheie monitorizat în timpul posturilor controlate

de 24 de ore.

Proba recoltata: urina (recoltata in interval de 24 ore)

Durata rezultat: 1 zi

Pregatirea pacientului: la ora 7 dimineaţa pacientul urinează şi nu reţine această urină; apoi

colectează într-un vas curat de 2-3 litri toate emisiile de urină până la ora 7 dimineaţa în ziua

următoare, inclusiv; omogenizează (prin agitare) urina recoltată; măsoară întreaga cantitate;

reţine aprox. 10 mL într-un pahar de plastic de unică folosinţă pentru urină.Proba se păstrează

la 2-8°C în timpul colectării şi ulterior, până se lucrează efectiv.

Recomandări:

▪ evaluarea funcţiei corticosuprarenalei (în special a hipercorticismului); investigarea pacienţilor

obezi sau hipertensivi ce prezintă intoleranţă la glucoză, hirsutism, vergeturi, dureri lombare

sau tulburări ale ciclului menstrual.

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat:1 zi

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate), s e recomanda s’repaos de jumatate de ora

Recomandari:

▪ determinarea cortizolemiei este utila in cazul pacientilor cu sindrom Cushing (o boala care

evolueaza cu exces de cortizol seric) si al celor cu boala Addison (simptomele bolii Addison sunt

date de incapacitatea glandelor suprarenale de a produce hormonul), pentru monitorizarea pe

termen lung sau pentru stabilirea diagnosticului pozitiv al celor 2 afectiuni.

▪ analiza este efectuata si în cazul pacientilor diagnosticati cu afectiuni oncologice ale sistemului

nervos central (adenom hipofizar-tumora de glanda hipofiza sau tumori ale hipotalamusului)

care pot afecta mecanismele reglatorii ale secretiei de cortizol sau ale glandelor suprarenale.

▪ cresterea productiei bazale de cortizol este asociata cu aparitia durerilor de cap, a starii de

iritabilitate, scaderea productiei de hormoni sexuali si aparitia infertilitatii dar si altor dereglari

metabolice.

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ cotinina este principalul metabolit al nicotinei;

▪ monitorizarea concentraţiei în organism permite de asemeni stabilirea gradului de expunere

individuală la fumat;

▪ măsurătorile biochimice ale nicotinei şi metabolitului său major cotinina se utilizează şi ca

.

indicatori ai dependenţei

Proba recoltata: sange venos

Pregatire pactient: nu este necesară o pregatire speciala

Recomandari:

▪ infecţia se produce prin inhalarea aerosolilor infectaţi. Din punct de vedere clinic se prezintă

sub 3 forme majore:

▪ forma asimptomatică (50-60% din cazuri)

▪ forma acută (după o incubaţie de aproximativ 3 săptămâni) -se manifestă mai ales

printr-un sindrom pseudogripal; se poate asocia cu hepatită (pacienţi tineri) sau cu

pneumopatie febrilă (pacienţi imunodeprimați)

▪ forma cronică - endocardită (cel mai frecvent)

▪ in timpul infecţiei au loc schimbări ale structurii lipopolizaharidice ale membranei externe

bacteriene, denumite şi variaţii de fază;

▪ diferenţele între antigenele de faza I şi antigenele de faza II ajută la stabilirea stadiului infecţiei

(acută / cronică);

▪ astfel, în faza acută a infecţiei nivelul anticorpilor specifici fazei II este mai ridicat;

▪ in formele cronice de boală, nivelul anticorpilor specifici fazei I este semnificativ mai crescut.

Proba recoltata: urină (eșantion din urina colectată în interval de 24 ore)

Durata rezultat:1 zi

Pregatire pactient: la ora 7 dimineaţa pacientul urinează şi nu reţine această urină; apoi

colectează într-un vas curat de 2-3 litri toate emisiile de urină până la ora 7 dimineaţa în ziua

următoare, inclusiv; omogenizează (prin agitare) urina recoltată; măsoară întreaga cantitate;

reţine aprox. 10 mL într-un pahar de plastic de unică folosinţă pentru urină.Proba se păstrează

la 2-8°C în timpul colectării şi ulterior, până se lucrează efectiv.

Recomandari:

▪ pe langa recomandarile de determinare mentionate la creatinina serica, concentratia

creatininei urinare poate fi folosita ca parametru de raportare a concentratiei altor metaboliti

urinari (ex.: calciu urinar/creatinina urinara, albumina urinara/creatinina urinara, acid vanil

mandelic urinar/creatinina urinara etc).

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat:1 zi

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate) sau posprandial.

Recomandari:

▪ deoarece cea mai mare cantitate de CK se găsește în mușchii scheletici, CK este un marker util

al defalcării mușchilor scheletici;

▪ determinarea CK este un instrument util pentru:

▪ investigarea afecţiunilor muşchilor scheletici (distrofii musculare);

▪ diagnosticul infarctului miocardic şi a accidentelor cerebrovasculare.

Proba recoltata: sange venos

Durata rezultat:1 zi

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate) sau postprandial.

▪ testul poate fi folosit ca un test de urmărire a unei creatinkinaze (CK) crescute, pentru a

determina dacă creșterea se datorează leziunilor cardiace sau leziunilor musculare scheletice.

Testul este cel mai probabil să fie recomandat dacă o persoană are dureri în piept sau dacă

diagnosticul unei persoane este neclar, de exemplu, dacă o persoană are simptome nespecifice,

cum ar fi dificultăți de respirație, oboseală extremă, amețeli sau greață;

▪ când este suspectat un atac de cord și nu este disponibil un test de troponină.

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: à jeun (pe nemancate) sau postprandial

Recomandari:

▪ determinarea izoenzimelor CK este utilă în diagnosticul afecţiunilor musculare (în asociere cu

aldolaza) şi, de asemenea, pentru depistarea macroenzimelor CK.

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: inaintea recoltării se întrerupe administrarea de suplimente alimentare,

vitamine, minerale (24 de ore).

Recomandari:

▪ screening expunere profesională;

▪ monitorizarea purtătorilor de proteze metalice.

Proba recoltata: sânge venos

Pregatire pactient: pacientul va întrerupe medicamentele din categoria inhibitorilor de pompă

de protoni (ex. omeprazol) cu 1 săptămână înaintea recoltării.

Recomandari:

▪ marker cu o înaltă specificitate şi sensibilitate în diagnosticul/ evaluarea feocromocitomului;

Medicamentele utilizate în diagnosticul/tratamentul feocromocitomului au un efect minim

asupra nivelelor plasmatice ale cromograninei A, ceea ce-i conferă un avantaj faţă de

catecolamine.

▪ determinarea sursei unei tumori (un nivel crescut de cromogranină A indică faptul că tumora

îşi are originea în ţesutul neuroendocrin).

▪ marker tumoral în cazul tumorilor endocrine care nu produc hormonii specifici, cum ar fi

carcinomul celulelor C care nu secretă calcitonină, dar secretă cromogranina A, carcinomul

celulelor beta, carcinomul paratiroidian.

Proba recoltata: secretie otica

Durata rezultat: 3 zile

Pregatire pactient: nu necesita o pregatire speciala

▪ testul pentru cultura din secretia otica este efectuat pentru depistarea eventualelor infectii ale

urechii externe sau infectii ale urechii cu ruptura de timpan si drenaj de lichid, acumulat in

spatele urechii externe.

Proba recoltata: secretie vulvara,se recolteaza in cabinetele de ginecologie

Durata rezultat: 3 zile

Pregatire pactient: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ recoltarea produselor patologice se realizeaza in cabinetele de ginecologie, de catre medicul

specialist;

▪ scurgeri cu miros neplacut;

▪ consistenta secretiei este diferita (grunjoasa, branzoasa sau apoasa);

▪ prezenta sangelui in secretie(in afara menstruatiei).

Proba recoltata: secretie mamara

Durata rezultat: 3 zile

Pregatire pactient: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ patologiile care determina aparitia secretiilor mamelonare sunt reprezentate in mod frecvent

de:

▪ hiperprolactinemie;

▪ tumori hipofizare;

▪ hipotiroidism;

▪ ectazia ductala;

▪ papilom intraductal (tumora benigna a sanului);

▪ mastoza fibrochistica;

▪ abcesul mamar;

▪ tuberculoza mamara;

▪ tumori maligne de san;

▪ traumatisme ale glandei mamare.

Proba recoltata: tampon faringian

Durata rezultat: 3 zile

Pregatire pactient: à jeun (pe nemâncate), înainte de efectuarea toaletei bucale (pacientul nu

trebuie să se spele pe dinţi).

Recomndari:

▪ recoltarea exsudatului faringian in vederea insamantarii pe medii speciale de cultura este

indicata in prezenta simptomatologiei clinice sugestive de faringita sau amigdalita atat la copii

cat si la adulti.

Proba recoltata: lichid punctie

Durata rezultat: 3 zile

Pregatire pactient: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ examenul bacteriologic al lichidelor de punctie se recomanda pentru diagnosticul infectiilor

bacteriene al cavitatilor seroase.

Proba recoltata: secretie purulenta

Durata rezultat: 3 zile

Pregatire pactient:nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ cultura secretiilor purulente se realizeaza in scopul determinarii agentului patologic pana la

nivel de specie/subspecie care declanseaza procesul infectios si realizarea ulterioara a

antibiogramei pentru stabilirea tratamentului specific;

▪ simptomele asociate proceselor patologice care determina aparitia colectiilor purulente

depind de localizarea si severitatea infectiei si pot fi reprezentate de catre: durere, eritem,

edem, febra, greata, varsaturi, stare generala alterata si in cazuri cu evolutie nefavorabila

manifestari asociate starilor septice (tulburari ale ritmului cardiac, hipotensiune, coma).

Proba recoltata: secretie conjunctivala

Durata rezultat:3 zile

Pregatire pactient: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ in mod normal conjunctiva nu este sterila avand o incarcatura microbiana nepatologica cu

bacterii care se regasesc in mod normal pe tegumentul si marginea pleopelor;

▪ purtarea inadecvata a lentilelor de contact, prezenta unei infectii de tract respirator pot cauza

diseminarea agentului patogen la nivelul ochiului si a pleoapelor cu aparitia de conjunctivita

bacteriana (sau conjunctivita virala) in cazul in care nu se administreaza tratament precoce si nu

se respecta regulile de igiena corespunzatoare;

▪ prezenta secretiilor modificate (secretii oculare purulente de culoare galbena sau verde) sau a

simptomatologiei specifice (ochi rosu dureros, inflamarea pleoapelor, mucoasa conjuctivala

rosie si inflamata, mancarime in zona ochilor) sunt reprezentative pentru infectia în cazul

germenilor patogeni si au indicatie de realizare a unei culturi din secretie ocular.

Proba recoltata: tampon nazal

Durata rezultat: 3 zile

Pregatire pactient: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ realizarea analizei unui exsudat nazal este recomandată, în special, pentru depistarea

portajului pentru anumiți germeni patogeni și, în unele cazuri, poate fi util pentru depistarea

unei posibile cauze bacterine a rinitei.

Proba recoltata: secretie uretrala

Durata rezultat: 3 zile

Pregatire pactient: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ prelevarea si insamantarea secretiilor uretrale pe medii speciale in cadrul laboratorului de

microbiologie se efectueaza pentru stabilirea diagnosticului etiologic al infectiilor tractului

genital masculin de cauza bacteriana si fungica in prezenta simptomatologiei clinice specific;

▪ principalii germeni implicati in aparita infectiilor tractului genital masculin care pot fi izolati

prin intermediul culturilor sunt reprezentati de catre:

▪ Neisseria gonorrhoeae agentul etiologic al uretritei gonococice determina aparitia

disuriei insotita de secretii uretrale purulente fiind transmis prin relatii intime cu parteneri

sexuali infectati;

▪ Bacili Gram negativi (E.coli, Proteus, Pseudomonas) pot determina aparitia proceselor

infectioase la pacientii cu stricturi uretrale, la cei cu fimoza sau in urma procedeelor chirurgicale

transuretrale cu instrumentar nesteril;

▪ Enterococcus spp. germen care face parte din flora normala a sistemului digestiv poate

determina infectii uretrale in conditii de igiena personala precara dupa mobilizare odata cu

materiile fecale de la nivelul intestinului in conditii de igiena personala precara;

▪ Candida spp. mai rar implicata in infectiile de tract reproducator masculin poate

determina prostatite acute;

▪ Mycoplasma hominis, Ureaplasma urealiticum.

Proba recoltata: secretie vaginala,recoltata de catre medical ginecolog

Durata rezultat: 3 zile

Pregatire pactient: cu 48 de ore inainte de recoltare trebuie evitate contactele sexuale, lavajul

vaginal, tratamente/manevre intravaginale;

▪ recoltarea se face in afara perioadei menstruatiei lunare si in afara unei infectii sau tratament.

Recomandari:

▪ determinarea examenului de secretie vaginala este indicat in urmatoarele situatii:

▪ scurgeri vaginale abundente;

▪ scurgeri cu miros neplacut;

▪ consistenta secretiei este diferita (grunjoasa, branzoasa sau apoasa);

▪ prezenta sangelui in secretie(in afara menstruatiei);

▪ secretii de consistenta gri-albicioasa sau alb-verzuie.

Proba recoltata: secretie col

Durata rezultat: 3 zile

Pregatire pactient: se recolteaza in cabinetele de ginecologie.

Recomandari:

▪ analiza secreției de col uterin poate fi o determinare realizată periodic, ca parte a controalelor

ginecologice de rutină;

▪ in mod frecvent, medicul recomandă analizarea secreției de col uterin atunci când pacienta are

semne și simptome ale unei posibile infecții.

Proba recoltata: secretie purulenta

Durata rezultat: 3 zile

Pregatire pactient: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ ulcerul varicos reprezinta o leziune tegumentara umeda, aparuta pe fondul unor modificari

trofice mai ample la nivelul membrelor inferioare in contextul unei insuficiente venoase

cronice.

Proba recoltata: sperma

Durata rezultat: 3 zile

Pregatire pactient:se recomanda abstinenta sexuala 5 zile.

Recomandari:

▪ identificarea agentilor patogeni responsabili de infectiile tractului genital masculin;

▪ spermocultura poate releva agentul patogen responsabil in prostatite, uretro-prostatite,

veziculite seminale, orhite, dar si cauza infertilitatii masculine atunci cand se face concomitent

cu spermograma.

Proba recoltata: sputa

Durata rezultat: 3 zile

Pregatire pactient: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ detectarea si identificarea cauzei pneumoniei bacteriene sau a altor infectii ale tractului

respirator inferior;

▪ monitorizarea eficacitatii tratamentului.

Proba recoltata: scuame

Durata rezultat: 10 zile

Pregatire pactient: nu necesita o pregatire speciala

Recomandari:

▪ atunci când medicul suspicionează o infecție fungică;

▪ pentru evaluarea eficacității tratamentului.

Proba recoltata: secretie mamara

Durata rezultat: 3 zile

Recomandari:

▪ determinarea exactă a fungilor prezenți în organism și antifungigrama, adică tratamentul la

care fungii respectivi sunt sensibili, se recomandă în special în cazul pacienților care au sistemul

imunitar compromis, care prezintă tumori sau pentru care încă se mai realizează investigații și

analize pentru stabilirea unui diagnostic de certitudine.

Proba recoltata: secretie otica

Durata rezultat: 3 zile

Recomandari:

▪ determinarea exactă a fungilor prezenți în organism și antifungigrama, adică tratamentul la

care fungii respectivi sunt sensibili, se recomandă în special în cazul pacienților care au sistemul

imunitar compromis, care prezintă tumori sau pentru care încă se mai realizează investigații și

analize pentru stabilirea unui diagnostic de certitudine.

Proba recoltata: secretie uretrala

Durata rezultat: 3 zile

Recomandari:

▪ determinarea exactă a fungilor prezenți în organism și antifungigrama, adică tratamentul la

care fungii respectivi sunt sensibili, se recomandă în special în cazul pacienților care au sistemul

imunitar compromis, care prezintă tumori sau pentru care încă se mai realizează investigații și

analize pentru stabilirea unui diagnostic de certitudine.

Proba recoltata: secretie vulvara

Durata rezultat: 3 zile

Recomandari:

▪ determinarea exactă a fungilor prezenți în organism și antifungigrama, adică tratamentul la

care fungii respectivi sunt sensibili, se recomandă în special în cazul pacienților care au sistemul

imunitar compromis, care prezintă tumori sau pentru care încă se mai realizează investigații și

analize pentru stabilirea unui diagnostic de certitudine.

Proba recoltata: secretie linguala

Durata rezultat: 3 zile

Recomandari:

▪ determinarea exactă a fungilor prezenți în organism și antifungigrama, adică tratamentul la

care fungii respectivi sunt sensibili, se recomandă în special în cazul pacienților care au sistemul

imunitar compromis, care prezintă tumori sau pentru care încă se mai realizează investigații și

analize pentru stabilirea unui diagnostic de certitudine.

Proba recoltata: secretie purulenta

Durata rezultat: 3 zile

Recomandari:

▪ determinarea exactă a fungilor prezenți în organism și antifungigrama, adică tratamentul la

care fungii respectivi sunt sensibili, se recomandă în special în cazul pacienților care au sistemul

imunitar compromis, care prezintă tumori sau pentru care încă se mai realizează investigații și

analize pentru stabilirea unui diagnostic de certitudine.

Proba recoltata: exudat faringian

Durata rezultat: 3 zile

Recomandari:

▪ determinarea exactă a fungilor prezenți în organism și antifungigrama, adică tratamentul la

care fungii respectivi sunt sensibili, se recomandă în special în cazul pacienților care au sistemul

imunitar compromis, care prezintă tumori sau pentru care încă se mai realizează investigații și

analize pentru stabilirea unui diagnostic de certitudine.

Proba recoltata: secretie col uterin

Durata rezultat: 3 zile

Recomandari:

▪ determinarea exactă a fungilor prezenți în organism și antifungigrama, adică tratamentul la

care fungii respectivi sunt sensibili, se recomandă în special în cazul pacienților care au sistemul

imunitar compromis, care prezintă tumori sau pentru care încă se mai realizează investigații și

analize pentru stabilirea unui diagnostic de certitudine.