Gripa: Cum o diferențiem față de o răceală obișnuită?

Gripa este o infecție respiratorie cauzată de virusul gripal (tip A,B,C). Virusurile gripale sunt virusuri de tip ARN responsabile de infecțiile respiratorii. Ele fac parte din familia Orthomyxoviridae. Transmiterea este interumană, pe cale respiratorie, cu grad mare de contagiozitate. 

Gripa: principalele simptome

În cazul gripei, starea de rău a pacientului are, de regulă, un debut cu febră ridicată, frisoane, artralgii, mialgii, cefalee. Simptomele pot varia de la forme ușoare la severe și includ:

– Febră sau senzație de febră/frisoane: Este un simptom adesea întâlnit în gripă (deși nu toți cei infectați cu virusul gripei vor avea febră).

– Tuse: De obicei, este uscată și poate fi severă.

– Dureri în gât: Senzație de iritație sau durere în gât.

– Congestie nazală sau nas înfundat: Dificultăți de respirație prin nas din cauza congestiei.

– Dureri musculare: Pot fi moderate până la severe și adesea sunt descrise în mai multe părți ale corpului.

– Dureri de cap: Pot varia de la ușoare la severe.

– Oboseală: Senzația de extenuare sau slăbiciune este comună și poate persista timp de săptămâni.

– Unii oameni pot avea vărsături și diaree, deși acestea sunt mai comune la copii decât la adulți.

Este important de reținut că nu toți oamenii cu gripă vor avea toate aceste simptome, iar unele simptome pot fi similare cu alte infecții respiratorii, cum ar fi răceala comună. Deosebirea principală este că simptomele gripei tind să apară brusc și pot fi mai severe decât simptomele unei răceli obișnuite.

Cât timp este contagioasă gripa?

Persoanele cu gripă pot fi, de asemenea, contagioase. Virusul se poate răspândi prin picături respiratorii atunci când o persoană infectată tușește, strănută sau vorbește.

Perioada de contagiozitate se întinde de la 2 zile înainte de apariția semnelor clinice la 6 zile după apariția lor. Perioada de incubație este de 1-3 zile.

Este important să se practice o igienă bună a mâinilor și să se evite contactul apropiat cu persoanele bolnave pentru a preveni răspândirea gripei.

Dacă suspectați că aveți gripă, este recomandat să stați acasă și să evitați contactul cu alte persoane pentru a reduce răspândirea virusului. În cazuri severe sau dacă apar complicații, este important să solicitați asistență medicală.

Gripa: cum se stabilește diagnosticul precis?

Pentru a diagnostica gripa, medicii se bazează adesea pe evaluarea clinică a simptomelor pacientului, în special în perioadele cu activitate gripală ridicată. Cu toate acestea, pentru un diagnostic precis sau în cazuri specifice, cum ar fi la pacienții cu risc ridicat de complicații, se pot folosi teste de laborator. Acestea includ:

– Teste rapide de diagnostic pentru gripă (RIDTs): Aceste teste pot detecta antigenele virusului gripal din tamponul nazal sau faringian și pot oferi rezultate în 10-15 minute. Deși sunt rapide și convenabile, sensibilitatea lor poate varia, ceea ce înseamnă că pot exista rezultate fals negative.

– Teste de amplificare a acidului nucleic (NAATs): Aceste teste, cum ar fi RT-PCR, sunt mult mai sensibile decât RIDTs și pot oferi o confirmare precisă a prezenței virusului gripal. Ele pot detecta și diferenția tipurile de virus gripal (de exemplu, A sau B) și chiar subtipurile specifice (de exemplu, H1N1). Deși sunt foarte precise, aceste teste necesită mai mult timp pentru procesare și sunt mai costisitoare.

– Cultură virală: Este un test de aur standard pentru diagnosticarea gripei, dar este rar folosit în practica clinică obișnuită datorită faptului că durează mai mult timp (3-10 zile) pentru a obține rezultatele. Cultura virală poate identifica tipul și subtipul virusului gripal.

– Imunofluorescența directă sau indirectă (DFA sau IFA): Aceste teste folosesc anticorpi marcați cu fluorescență pentru a detecta virusul gripal în probele de celule prelevate din tractul respirator. Sunt mai rapide decât cultura virală și oferă rezultate în câteva ore, dar necesită echipamente speciale și experiență în interpretarea rezultatelor.

Alegerea testului depinde de disponibilitate, necesitatea unui diagnostic rapid, cost și necesitățile clinice specifice.

Tratamentul gripei

Tratamentul gripei se concentrează pe ameliorarea simptomelor și, în anumite cazuri, pe utilizarea antiviralelor pentru a reduce severitatea și durata bolii. În alegerea medicației, este bine să respectăm principalele recomandări ale medicilor:

1. Fără antibioterapie, cu excepția cazurilor cu suprainfecție bacteriană;
2. Simptomatice: anatalgice și antipiretice (dozele și perioada de adminstrare se va ajusta în funcție de caz);
3. Antivirale: au rolul de a diminua intensitatea și durata simptomelor, cu condiția să fie administrate în primele 48 h de la debutul simptomelor (altfel, acțiunea lor este nulă).

Tratamente de suport

• Odihnă: Odihna este esențială pentru recuperare;
• Hidratarea: Consumul de lichide (apă, supe, ceaiuri) ajută la prevenirea deshidratării și la menținerea hidratării mucoaselor.

Persoanele din grupurile cu risc ridicat de complicații includ:

• Persoanele în vârstă (65 de ani și peste)
• Copiii mici (mai ales sub 2 ani)
• Femeile însărcinate
• Persoanele cu afecțiuni medicale cronice (de exemplu, astm, diabet, boli de inimă)
• Persoanele imunocompromise

În concluzie, gestionarea gripei implică o combinație de odihnă, hidratare, medicamente de suport pentru ameliorarea simptomelor și, în cazuri selectate, utilizarea antiviralelor.

Este important să consultați un medic pentru recomandări personalizate de tratament, în special dacă faceți parte dintr-un grup cu risc ridicat de complicații. Puteți realiza o programare online la unul dintre medicii specialiști de la Dorna Medical sau ne puteți contacta la 0330 999 sau 0372 839 255.